Inegalitatea preconizează consecințele unei pandemii mai bine decât numărul laboratoarelor sau existența planurilor de intervenție, conform unui nou studiu. Cercetarea, prezentată la Conferința Internațională AIDS din Brazilia, sugerează că strategiile de pregătire pentru viitoarele crize sanitare necesită o reanalizare.
„De zeci de ani, lumea a evaluat nivelul de pregătire al unei națiuni în funcție de laboratoare, stocuri și planuri de răspuns. Studiul nostru demonstrează că acest criteriu nu este suficient”, a afirmat economistul Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel și coautor al cercetării.
Inegalitatea preconizează efectele unei pandemii mai bine decât capacitatea tehnică. Autorii au observat că Statele Unite și Regatul Unit, care sunt lideri în clasamentele de pregătire pentru pandemii, au avut în timpul pandemiei COVID-19 mai multe cazuri și decese decât media globală.
Situații similare au fost raportate și în Brazilia și Africa de Sud. În contrast, țări precum Vietnam, Mauritius, Uruguay și Norvegia, unde inegalitatea economică este mai scăzută, au gestionat mai eficient atât pandemia COVID-19, cât și epidemia de HIV/SIDA, conform MedicalXpress.
Inegalitatea preconizează efectele unei pandemii mai bine decât capacitatea tehnică. De ce?
Analiza nu a găsit o corespondență între capacitatea tehnică a sistemului sanitar și rezultatele obținute în timpul pandemiilor, însă a identificat o legătură clară între nivelul inegalității economice și severitatea impactului pandemiilor.
Cercetătorii sugerează implementarea unor măsuri precum concedii medicale plătite, asistență pentru șomaj și suport financiar pentru populație în timpul crizelor de sănătate. Ei pledează, de asemenea, pentru reducerea datoriilor statelor sărace și distribuirea echitabilă a vaccinurilor, medicamentelor și testelor, amintind că în timpul pandemiei COVID-19, țările bogate au achiziționat primele doze de vaccin, lăsând multe națiuni fără acces.
Ce soluții propun oamenii de știință?
Autorii sugerează chiar înlocuirea brevetelor pentru medicamente și vaccinuri cu un sistem care să recompenseze inovația, dar care să permită producția acestor tratamente oriunde în lume.
Totuși, nu toți specialiștii sunt convinși de concluzii. Raina MacIntyre, profesoară de biosecuritate globală la Universitatea New South Wales (Australia), consideră că studiul ridică probleme importante, dar subliniază că unele ipoteze nu sunt susținute de suficiente analize cantitative. Ea afirmă că și factori precum existența unui sistem de sănătate universal, calitatea conducerii politice și cultura unei societăți afectează semnificativ modul în care națiunile gestionează pandemiile.
Studiul a fost publicat în New England Journal of Medicine.
