Ce se petrece atunci când respiri profund? Multe persoane își închid ochii și eliberează aerul lent înainte de a lua o decizie crucială, fiind convinse că această tehnică le oferă calm și le ajută să gândească mai clar. Deși cercetările anterioare au indicat că anume exercițiile de respirație pot diminua anxietatea și tensiunea arterială, o nouă investigație sugerează că efectele nu sunt întotdeauna cele anticipate.
Ce se petrece când respiri profund? O echipă de cercetători de la Charité – Universitätsmedizin Berlin (Germania) a descoperit că expirația prelungită, o metodă în care inspirația durează puțin, iar expirația este mult mai lungă, ar putea face ca oamenii să fie mai predispuși să își asume riscuri. În loc să îi facă mai precauți, tehnica pare să accentueze atractivitatea recompenselor posibile.
Respirația cu expirație prelungită este deja utilizată în pregătirea militarilor și a forțelor de ordine pentru a-i ajuta să rămână calmi în momente de tensiune. Ea activează sistemul nervos parasimpatic, responsabil pentru relaxare și recuperarea organismului. Totuși, până acum nu era clar dacă această stare afectează și modul în care oamenii iau decizii.
Ce se petrece când respiri profund? Se pare că devii mai predispus să îți asumi riscuri!
Pentru a descoperi răspunsul, cercetătorii au inclus în studiu 41 de participanți care au luat parte la un joc de tip „acceptă sau refuză”, bazat pe pariuri cu șanse egale de câștig și pierdere. Participanții au realizat alegerile atât în timp ce respirau normal, cât și în timp ce urmam un ritm de respirație controlat, având o inspirație de două secunde și o expirație de opt secunde. În plus, oamenii de știință le-au monitorizat activitatea cerebrală prin rezonanță magnetică, cât și ritmul cardiac, respirația, transpirația și dilatarea pupilelor.
Rezultatele au confirmat că respirația lentă a activat sistemul nervos parasimpatic și a încetinit frecvența respiratorie, fără a diminua reacțiile de tip „luptă sau fugi”. În această stare, participanții au ales mai frecvent opțiunile riscante.
Analiza alegerilor a arătat însă că aceștia nu au devenit mai puțin vigilenți cu privire la posibilele pierderi. Dimpotrivă, le-au acordat o importanță sporită recompenselor pe care le puteau obține, ceea ce i-a făcut mai predispuși să își asume riscuri.
Scanările cerebrale au sugerat că persoanele la care activitatea sistemului parasimpatic a crescut cel mai mult au prezentat, de asemenea, o activitate intensificată în două regiuni implicate în evaluarea recompenselor și în integrarea semnalelor provenind din organism. Timpul necesar pentru luarea deciziilor nu a fost modificat, ceea ce sugerează că efectul nu a fost cauzat de o analiză mai superficială a opțiunilor, notează ScienceAlert.
Descoperirea ar putea avea aplicații în tratamentul depresiei.
Autorii studiului consideră că rezultatele susțin ideea că starea fiziologică a organismului nu doar că însoțește procesul decizional, ci contribuie direct la modelarea acestuia prin conexiunile dintre respirație, inimă și creier.
Cercetătorii atrag atenția asupra limitărilor studiului. Au participat doar 41 de adulți tineri și sănătoși, cu o vârstă medie de 25 de ani, iar deciziile analizate s-au axat doar pe pariuri financiare simulate în laborator. Din acest motiv, se impun cercetări suplimentare pentru a evalua dacă efectele se mențin și în situații reale de viață.
Cu toate acestea, autorii cred că descoperirea ar putea avea aplicații în tratarea unor afecțiuni precum depresia sau anxietatea, în care procesarea recompenselor de către creier este afectată.
