Furnicile funcționează mai eficient în grupuri mari și reușesc să colaboreze optim, chiar și în condiții dificile, conform unui nou studiu realizat de ecologul comportamental Ofer Feinerman și echipa sa de la Weizmann Institute of Science din Israel. Aceștia au analizat modul în care furnicile din specia Paratrechina longicornis transportă împreună obiecte voluminoase și au constatat că grupurile mai numeroase de furnici își coordonează eforturile mai bine, chiar și în fața unor provocări complexe, precum navigarea prin labirinturi dificile sau manipularea obiectelor grele.
Pentru a evalua abilitatea de cooperare a furnicilor, cercetătorii au creat obiecte 3D cu diverse forme și greutăți, amplasându-le în labirinturi cu diferite niveluri de complexitate. Greutatea sarcinii a fost ajustată în funcție de numărul de participanți, axându-se pe cooperare și coordonare, nu doar pe forța fizică. Experimentele au demonstrat că echipele mai mari au avut rezultate superioare chiar și în medii dificile.
Cercetătorii au utilizat și simulări pe calculator, bazate pe învățare automată, pentru a găsi soluții la aceleași provocări. Deși modelele informatice au reușit în labirinturi simple, pentru traseele dificile au fost necesare reguli suplimentare inspirate din comportamentul furnicilor. Deși nu formează o veritabilă „minte colectivă”, furnicile manifestă un mod de cooperare distribuită, eficient fără un coordonator central, spre deosebire de Inteligența Artificială, care necesită ajustări specifice ale modelului pentru fiecare situație.
Aceste descoperiri au fost publicate în Journal of the Royal Society Interface și evidențiază diferențele fundamentale dintre inteligența naturală a furnicilor și modelele artificiale, subliniind totodată importanța înțelegerii modului în care speciile sociale abordează problemele complexe.
