Cum se vor proteja astronauții viitori de praful toxic de pe Marte? NASA analizează cu atenție unul dintre cele mai puțin discutate riscuri ale misiunilor viitoare cu echipaj pe Marte: praful de pe planeta roșie.
Pentru a pregăti explorarea umană a Planetei Roșii, agenția a înființat un grup de lucru destinat stabilirii unor limite sigure de expunere și evaluării riscurilor pentru sănătatea astronauților. Raportul subliniază că standardele inițiale trebuie să fie prudente, dar și aplicabile în condițiile reale ale unei misiuni, urmând a fi revizuite pe măsură ce se vor acumula noi informații.
Brian Hynek, profesor la Universitatea din Colorado Boulder (SUA) și membru al grupului, afirmă că studiul a adus împreună experți din diverse domenii, inclusiv medicină spațială, toxicologie, geologie și design al habitatelor. Obiectivul a fost de a evalua efectele pe care praful marțian le-ar putea exercita asupra astronauților în timpul șederilor scurte și lungi. Totul pentru a răspunde întrebării „cum se vor proteja viitorii astronauți de praful toxic de pe Marte?”.
Experiența misiunilor Apollo a demonstrat că praful de pe Lună a generat multiple probleme, deteriorând costumelor spațiale, afectând echipamentele și provocând iritații la nivelul ochilor și plămânilor astronauților. Totuși, Hynek subliniază că condițiile de pe Marte sunt distincte. Deși particulele sunt mai puțin ascuțite, ele conțin substanțe nocive precum perclorați, silice și metale grele, care pot avea efecte negative asupra sănătății.
Cum se vor proteja astronauții viitori de praful toxic de pe Marte? Și cum vor putea aceștia să cultive plante?
Cercetătorii semnalează și un risc suplimentar: agricultura pe Marte. Solul conține numeroși compuși toxici, ceea ce înseamnă că plantele cultivate pe Marte s-ar putea să expună echipajele la substanțe periculoase. În plus, o parte din praf va ajunge inevitabil în habitate, motiv pentru care NASA lucrează la dezvoltarea unor sisteme eficiente de filtrare și proceduri de curățare.
Joel Levine, expert în siguranța misiunilor spațiale, susține că lecțiile învățate pe Lună au determinat NASA să abordeze serios problema prafului marțian. El menționează că analiza unor mostre autentice aduse de pe Marte ar fi extrem de benefică, deși este puțin probabil ca probele adunate până acum de roverele NASA să fie returnate pe Pământ.
În așteptarea mostrelor de pe Marte
Shaunna Morrison, profesor asociat la Universitatea Rutgers și membră a grupului de lucru, spune că praful marțian reprezintă o adevărată provocare atât pentru sănătatea echipajelor, cât și pentru proiectarea infrastructurii, dar problema poate fi gestionată dacă este luată în considerare din faza de proiectare. Ea explică faptul că astronauții vor locui în spații închise, vor ieși frecvent la exterior și vor introduce inevitabil praf în interior pe costume și echipamente. În atmosfera uscată a planetei, particulele fine rămân suspendate mai ușor și pot fi inhalate repetat, conform Space.com.
În absența unor mostre autentice de praf aflat în suspensie, NASA își bazează evaluările pe studiile referitoare la praful de pe Lună, pe simulări de laborator și pe datele colectate de roverele și sondele marțiene. Conform cercetătorilor, cea mai eficientă soluție este prevenția: limitarea pătrunderii prafului în habitat, eliminarea rapidă a acestuia și monitorizarea constantă a calității aerului, astfel încât sănătatea astronauților să nu depindă de tratamente aplicate după expunere.
