Un nou cercetare efectuată de Institutul SETI sugerează că inițiativele de căutare a inteligenței extraterestre ar putea întâmpina o provocare neprevăzută. Aceleași activități stelare care influențează condițiile din jurul planetelor îndepărtate ar putea, de asemenea, să facă semnalele radio extraterestre mult mai dificile de detectat.
Multe eforturi SETI se axează pe identificarea unor semnale radio extrem de înguste (pe o singură frecvență), având în vedere că este foarte puțin probabil ca acestea să fie generate de procese cosmice naturale. Totuși, cercetătorii au descoperit că aceste semnale pot deveni distorsionate înainte de a ieși din sistemul stelar de origine.
De decenii, oamenii de știință implicați în programele SETI au căutat vârfuri ascuțite în frecvențele radio care ar putea semnala prezența unei tehnologii avansate.
Se considera că un emițător extraterestru ar produce un semnal puternic și concentrat, care să se evidențieze din zgomotul de fond natural. Noul studiu subliniază o problemă potențială în această metodă. Chiar dacă o civilizație trimite un semnal radio perfect delimitat, acesta s-ar putea să nu mai arate la fel după ce trece prin mediul din apropierea stelei respective.
Oamenii de știință iau deja în considerare multe dintre efectele care apar când undele radio traversează spațiul interstelar. Acest studiu a examinat, în schimb, ce se întâmplă mult mai aproape de sursa semnalului.
Fluctuațiile densității plasmei din vânturile stelare, împreună cu evenimentele explozive precum ejecțiile de masă coronală, pot modifica undele radio chiar lângă locul de plecare. Aceste efecte pot dispersa energia unui semnal pe o gamă mai largă de frecvențe, slăbind vârful ascuțit pe care se bazează majoritatea metodelor actuale de căutare, conform Sciencedaily.
O provocare neprevăzută
„Căutările SETI sunt adesea optimizate pentru semnale foarte înguste. Dacă un semnal este lărgit de mediul stelei sale, acesta poate scădea sub pragurile noastre de detecție, chiar dacă el există acolo, ceea ce ar putea să explice tăcerea radio pe care am întâlnit-o în căutările de tehnosemnături,” a declarat dr. Vishal Gajjar, astronom la Institutul SETI și autor principal al lucrării.
Pentru a evalua cât de semnificativă poate fi această lărgire a semnalului, cercetătorii au folosit o sursă de date mult mai apropiată de noi: transmisiile radio de la sondele spațiale care operează în sistemul nostru solar.
Folosind observațiile de la sondele planetare, echipa a calibrat modul în care plasma turbulentă influențează semnalele radio pe bandă îngustă. Ulterior, au aplicat acele măsurători la o varietate de medii stelare pentru a estima cum pot influența aceleași procese semnalele provenind de la alte stele.
Rezultatul este un model practic care le permite oamenilor de știință să estimeze gradul de lărgire a semnalului în diverse tipuri de stele și la diferite frecvențe de observare, în special în medii cu vreme spațială foarte activă.
Indiciile unei tehnologii avansate
Descoperirile ar putea influența atât selecția țintelor SETI, cât și strategiile de căutare. Conform studiului, piticele roșii (stelele de tip M), care constituie aproximativ 75% din toate stelele din Calea Lactee, sunt în mod special predispuse să lărgească semnalele radio pe bandă îngustă înainte ca acestea să poată evada din sistemul respectiv.
Din acest motiv, cercetătorii sugerează că viitoarele căutări ar trebui să rămână receptive și la semnale mai ample decât tehnosemnăturile ultra-
