Un studiu efectuat în Parcul Național Greater Kruger arată că fauna sălbatică resimte o teamă mai profundă față de oameni decât față de lei sau de sunetele de vânătoare, confirmând poziția noastră ca fiind cel mai temut prădător de pe planetă.
Leii sunt creați pentru a inspira frică. Cu mușchi puternici, reflexe rapide și fălci devastatoare, ei constituie cei mai mari prădători terestri care vânează în grup.
Cu toate acestea, o cercetare publicată în *Current Biology* relevă o realitate neașteptată: 95% dintre speciile de mamifere din savana africană reacționează cu o frică considerabil mai mare în prezența unui alt „prădător”, omul.
Ecologistul Liana Zanette și echipa sa de la Western University (Canada) au amplasat sisteme audio și camere video ascunse în Parcul Național Greater Kruger din Africa de Sud, o zonă care adăpostește una dintre cele mai mari populații de lei din lume.
## Omul, cel mai temut prădător al planetei
Cercetătorii au difuzat în mod alternativ înregistrări cu lei mormăind, sunete de vânătoare (lătratul câinilor, focuri de armă) și conversații umane calme în limbi locale (Tsonga, Sotho de Nord, engleză și afrikaans).
Rezultatele au fost evidente și surprinzătoare. Aproape toate cele 19 specii observate, inclusiv rinoceri, elefanți, girafe, leopardi, hiene și zebre, au avut o probabilitate de două ori mai mare să părăsească rapid locul de adăpat atunci când au auzit oameni vorbind, în comparație cu momentele în care au auzit lei.
„Frica de oameni este profund înrădăcinată și omniprezentă”, explică biologul Michael Clinchy. „Există ideea că animalele vor deveni obișnuite cu oamenii dacă nu sunt vânate, dar am demonstrat că aceasta nu este adevărat.”
## O teamă cronică
Această reacție de frică nu este limitată doar la Africa. Experimente similare extinse în Asia, Europa, America de Nord și Australia (unde marsupialele resimt o frică considerabilă de oameni, deși coexistă de 60.000 de ani) confirmă același model: fauna sălbatică globală percepe omul ca fiind adevăratul pericol.
Deși această frică cronică poate afecta populațiile de animale pe parcursul generațiilor, biologii speră să folosească această descoperire în favoarea conservării.
De exemplu, difuzarea conversațiilor umane în zonele afectate de braconaj ar putea să mențină rinocerii albi, o specie în pericol critic, la o distanță sigură de vânătorii ilegali, scrie ScienceAlert.
## Vă mai recomandăm să citiți și:
– [Un prădător bizar cu trei ochi exista în oceanele lumii acum jumătate de miliard de ani](https://www.descopera.ro/natura/20864761-un-pradator-bizar-cu-trei-ochi-exista-in-oceanele-lumii-acum-jumatate-de-miliard-de-ani)
– [Prădători esențiali ai oceanelor, rechinii mor într-un ritm alarmant](https://www.descopera.ro/natura/20818054-pradatori-esentiali-ai-oceanelor-rechinii-mor-intr-un-ritm-alarmant)
– [Creaturile monstruoase din trecut s-ar fi putut hrăni cu prădătorii feroce de astăzi](https://www.descopera.ro/istorie/20782104-creaturile-monstruoase-din-trecut-s-ar-fi-putut-hrani-cu-pradatorii-feroce-de-astazi)
– [Balenele ucigașe vânează unul dintre cei mai periculoși prădători marini ai Australiei](https://www.descopera.ro/natura/20788874-balenele-ucigase-vaneaza-unul-dintre-cei-mai-periculosi-pradatori-marini-ai-australiei)
