O rutină zilnică reglată poate apăra organismul de disconfort, depresie și de efectele negative ale unei nopți de somn întrerupt.
Un studiu efectuat de Universitatea din Missouri indică faptul că stabilitatea unui program contribuie la bunăstarea fizică și emoțională, ajutând organismul să își păstreze ritmul intern. Cercetătorii nu s-au concentrat doar pe somn, ci au examinat un model mai amplu al activităților realizate pe parcursul zilei.
Studiul a inclus 67 de adulți cu o vârstă medie de 68,3 ani. Dintre aceștia, 37 sufereau de insomnie, pe când 30 aveau un somn de calitate superioară. Participanții au raportat orele de somn, mesele și socializare, împreună cu nivelul de durere, depresie și indicele de masă corporală (IMC).
Rezultatele au fost publicate în [Journal of Behavioral Medicine.](https://link.springer.com/article/10.1007/s10865-026-00646-6)
Pentru a analiza regularitatea rutinei, participanții au notat timp de șapte zile orele pentru cinci activități cheie: trezirea, prima interacțiune socială, începutul activității de lucru, cina și ora de culcare.
Un semnal pentru ceasul biologic
O activitate era considerată regulată dacă se desfășura cu o variație de maximum 45 de minute în comparație cu ora obișnuită. Așa cum era de așteptat, pacienții cu insomnie au raportat [o durere](https://www.descopera.ro/cultura/21107388-ziua-in-care-chirurgia-a-invins-durerea-cum-a-schimbat-o-operatie-de-cateva-minute-istoria-medicinei) și simptome depresive semnificativ mai severe.
Cu toate acestea, cei cu o rutină zilnică mai stabilă au raportat o durere mai mică, simptome depresive reduse și un IMC mai scăzut, indiferent de faptul că sufereau sau nu de insomnie.
Deși [cei cu insomnie s-au confruntat](https://www.descopera.ro/natura/21073105-un-nou-studiu-sugereaza-ca-si-greierii-pot-simti-durerea) cu un disconfort mai accentuat, aceștia au menținut rutine la fel de stabile ca și cei care dormeau bine, demonstrând că un ritm cotidian poate fi menținut în ciuda dificultăților cronice de somn.
O sursă majoră de perturbare a somnului
Activitățile repetate la intervale previzibile acționează ca semnale pentru sistemul circadian, rețeaua de ceasuri interne [responsabilă de somn](https://www.descopera.ro/dnews/21008217-unul-dintre-cele-mai-folosite-medicamente-pentru-durere-ar-putea-preveni-cancerul), vigilență, stare de spirit și metabolism. Deși lumina este cel mai influent indiciu, mesele, exercițiile fizice și interacțiunea socială contribuie la întărirea acestui model.
O perturbare semnificativă este „decalajul orar social”, care apare când orarul unei persoane variază între săptămână și weekend. Trezitul mai târziu în zilele de sâmbătă și duminică poate genera senzația de recuperare a somnului, dar ajustarea constantă a orelor poate decalibra ceasul biologic.
Autorii subliniază că sănătatea ar trebui evaluată în mod holistic, dintr-o viziune de 24 de ore, nu doar prin prisma momentelor când suntem treji, conform [SciTechDaily.](https://scitechdaily.com/this-simple-daily-habit-may-ease-pain-and-depression/)
Vă recomandăm să citiți și:
[Durerea, una dintre experiențele umane universale. Cum era percepută în Antichitate?](https://www.descopera.ro/dnews/21108126-durerea-una-dintre-experientele-umane-universale-cum-era-vazuta-in-antichitate)
[Neuroștiința despărțirilor. De ce cre
