Tot mai mult praf din Sahara ajunge în Europa. Dacă privești cerul într-o zi neclară în Atena, Napoli sau Madrid, este posibil să observi, literalmente, o parte din Africa. După decenii în care Europa a redus poluarea generată de trafic și industrie, praful din Deșertul Sahara începe să influențeze tot mai mult calitatea aerului.
Tot mai mult praf din Sahara ajunge în Europa. Într-o cercetare recentă, oamenii de știință au utilizat Inteligența Artificială (AI) pentru a urmări mișcarea particulelor de praf între anii 2012 și 2021. Studiul arată că, deși nivelurile particulelor provenite din vehicule și activități industriale au scăzut, cantitatea de praf saharian a crescut considerabil, mai ales în sudul Europei.
Praful este transportat din nordul Africii peste Marea Mediterană și rămâne în atmosferă deasupra Spaniei, Portugaliei, Italiei, Balcanilor și Greciei. Unele particule ajung chiar și în nordul continentului, iar ritmul de creștere este similar cu cel din sud, ceea ce sugerează că acest fenomen ar putea deveni o problemă și pentru aceste regiuni.
Tot mai mult praf din Sahara ajunge în Europa. Ce se întâmplă, de fapt?
Un exemplu impresionant a avut loc pe 16 octombrie 2017, când cerul deasupra Insulelor Britanice a căpătat o nuanță sepia, iar Soarele a apărut roșu-sângeriu. Acest fenomen a fost generat de fostul uragan Ophelia, care a adus praf din Sahara peste Europa și l-a combinat cu fumul incendiilor de vegetație din Portugalia și Spania.
Cercetătorii asociază această tendință cu extinderea graduală a Saharei. Sub influența ciclurilor climatice naturale și a încălzirii globale cauzate de activitatea umană, deșertul și-a crescut aria cu aproximativ 10% în secolul XX, iar acest proces continuă.
„Este încă neclar în ce măsură schimbările climatice cauzate de om au avut un impact asupra acestui fenomem. Totuși, datele actuale sugerează că emisiile de gaze cu efect de seră și încălzirea globală favorizează expansia deșerturilor prin crearea unor condiții mai uscate”, a afirmat Kaspar Dällenbach, coordonatorul studiului.
În același timp, modificările în circulația atmosferică au amplificat vânturile care traversează Marea Mediterană. Potrivit autorilor, numărul furtunilor de praf nu a crescut, dar acestea sunt mai intense și transportă cantități mai mari de nisip către Europa.
Ce conține acest praf?
Pentru a determina originea particulelor, echipa a analizat structura lor chimică. Praful provenit de pe șantiere include mult calciu, particulele generate de trafic sunt bogate în carbon, în timp ce praful saharian are un conținut ridicat de aluminiu, unul dintre cele mai comune elemente din crustă.
O întrebare importantă este ce impact va avea această creștere asupra sănătății. Particulele fine de praf saharian pot pătrunde adânc în plămâni și pot provoca inflamații, stres oxidativ și daune ale țesuturilor, crescând riscul de afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. Totuși, cercetătorii afirmă că efectele pe termen lung vor putea fi evaluate numai prin studii ample.
Ei speră că metodele bazate pe AI vor facilita monitorizarea mai exactă a prafului în timp real. Potrivit echipei, noul sistem completează modelele tradiționale, care detectează cu ușurință furtunile puternice de praf, dar au dificultăți în a surprinde episoadele de intensitate scăzută și concentrațiile de la nivelul solului.
Studiul a fost publicat în revista Nature.
