România a atins pentru prima dată nivelul de 60% din PIB al datoriei guvernamentale, conform informațiilor recente furnizate de Eurostat și Ministerul Finanțelor. Această realizare are consecințe semnificative, fiind un criteriu de referință stabilit prin Tratatul de la Maastricht. În ultimul an, datoria publică a României a crescut cu 158,3 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 434 de milioane de lei pe zi.
Economistul Cristian Socol a studiat datele și a indicat că această situație va schimba modalitatea de analizare a stării fiscale a României. Depășirea acestui prag determină o supraveghere tehnică mai strictă pentru a evalua sustenabilitatea datoriei, un criteriu esențial al reglementărilor fiscale europene.
Implicarea României în procedura de deficit excesiv din cauza depășirii limitei de deficit de 3% din PIB va intensifica monitorizarea, iar Planul Național Bugetar Structural 2025-2031 va deveni vital pentru atingerea obiectivelor de deficit și datorie asumate în fața Comisiei Europene. Datele indică faptul că datoria administrației publice a crescut la 1.171,6 miliarde de lei în aprilie 2026.
Legea Responsabilității Fiscale impune Ministerului Finanțelor să ofere un raport justificativ pentru creșterea datoriei și să propună măsuri relevante pentru menținerea acesteia la un nivel sustenabil. Printre aceste măsuri se numără înghețarea cheltuielilor salariale și a asistenței sociale din sectorul public.
Cristian Socol a menționat că România implementează deja unele dintre cele mai severe măsuri de corecție din UE, având un impact deosebit asupra populației vulnerabile. Salariile și pensiile din sectorul public au fost suspendate, iar România a înregistrat a 4-a cea mai mare creștere a datoriei ca procent din PIB în primul trimestru din 2026.
Astfel, depășirea pragului de 60% din PIB al datoriei publice crește presiunea asupra respectării angajamentelor României către Uniunea Europeană și necesită implementarea unui plan fiscal restrictiv pentru reechilibrarea economiei naționale.
