Optica cuantică ar putea transforma o raritate vizuală într-un test de vedere
Fizica cuantică formează fundamentul multor tehnologii contemporane, de la sistemele GPS și aparatele RMN până la microcipurile din computere. Acum, aceași ramură a științei ar putea ajuta la crearea unei noi metode de evaluare a sănătății retinei.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Buffalo (SUA) a aplicat o tehnică inspirată din optica cuantică pentru a face mai vizibil un fenomen vizual rar, cunoscut sub denumirea de periile lui Boehm (Boehm’s brushes). Aceste modele discrete cu doi lobi, asemănătoare papioanelor, se pot observa uneori în vederea periferică când lumina polarizată interacționează cu structurile retinei.
Având în vedere că persoanele cu afecțiuni retiniene percep mai greu aceste forme, oamenii de știință suspectează de mult timp că ele ar putea funcționa ca un indicator pentru sănătatea retinei. Până acum, totuși, fenomenul era prea slab pentru a fi utilizat în clinici.
Cum devine un fenomen vizual rar un test de vedere?
În noua cercetare, oamenii de știință au folosit un tip special de lumină polarizată, denumită lumină structurată, creată inițial pentru aplicații în optica cuantică. Spre deosebire de lumina polarizată clasică, aceasta are un model al polarizării adaptat structurii retinei, ceea ce face ca periile lui Boehm să fie percepute mai mari, mai luminoase și cu un număr variabil de lobi.
Experimentele desfășurate la Universitatea din Waterloo (Canada) au implicat aproximativ 12 voluntari sănătoși. Participanții au observat lumina printr-un dispozitiv similar celui utilizat în consultațiile oftalmologice, iar sistemul a ajustat automat contrastul imaginilor pentru a stabili pragul la care fiecare individ putea vizualiza modelele.
În loc să fie întrebați doar dacă observă sau nu fenomenul, voluntarii au descris câți lobi pot observa, cât contrast era necesar pentru detectarea acestora și în ce zonă a câmpului vizual se manifestau.
Noua metodă necesită teste suplimentare
Rezultatele au demonstrat că persoanele cu vedere normală pot identifica mai ușor aceste modele în regiunile periferice ale câmpului vizual, oferind astfel un punct de referință pentru cercetările ulterioare, conform Phys.org.
Următorul pas este testarea metodei la indivizi cu afecțiuni retiniene, precum degenerescența maculară. Cercetătorii sunt optimiști că variațiile în percepția acestor modele vor facilita dezvoltarea unei metode simple și neinvazive pentru identificarea și monitorizarea problemelor retiniene.
Studiul a fost publicat în revista PNAS.
