O descoperire remarcabilă efectuată în nordul Egiptului promite să completeze un deficit geografic semnificativ în istoria evoluției primatelor.
În cadrul unui studiu publicat în revista Science, cercetătorii de la Centrul de Paleontologie a Vertebratelor al Universității Mansoura (MUVP) și de la Universitatea din California de Sud au descoperit o specie necunoscută de maimuță antropoidă, denumită Masripithecus moghraensis, care a trăit în Miocenul timpuriu, acum aproximativ 17-18 milioane de ani.
Numele genului combină „Masr” (termenul arab pentru Egipt) cu grecescul „píthēkos” (maimuță), iar specimenul, format dintr-un fragment de maxilar inferior, a fost scos la lumină în situl Wadi Moghra în perioada 2023-2024.
Aceasta reprezintă prima dovadă fosilă confirmată a unei maimuțe antropoide timpurii din Africa de Nord.
O specie de maimuță necunoscută
Până acum, majoritatea fosilelor de antropoide din epoca respectivă proveneau din estul Africii, sugerând că evoluția grupului s-a desfășurat exclusiv acolo. Totuși, Masripithecus demonstrează că Africa de Nord era un punct nodal esențial.
Analizele biogeografice avansate (utilizând metode bazate pe anatomie, ADN și date geologice) sugerează că Masripithecus este mai strâns înrudit cu antropoidele moderne decât orice altă specie din Miocenul timpuriu descoperită în estul Africii.
Mai mult, studiul sugerează că Africa de Nord și Orientul Mijlociu ar putea fi adevăratul cămin al strămoșului comun al tuturor antropoidelor actuale, inclusiv gibonii, urangutanii, gorilele, cimpanzeii și oamenii.
Elemente cu caracteristici unice
Deși anatomia disponibilă este limitată la mandibulă, dinții prezintă caracteristici deosebite. Caninii și premolarii sunt neașteptat de mari, iar molarii au suprafețe de mestecat rotunjite și foarte texturate.
Această structură indică o dietă variată bazată pe fructe, având totodată capacitatea de a procesa și alimente dure, cum ar fi nuci sau semințe. Adaptabilitatea a permis speciei să supraviețuiască într-o perioadă în care schimbările climatice accentuau sezonalitatea în regiune.
În acea epocă, plăcile tectonice africane și arabe se ciocneau cu Asia, transformând Africa de Nord într-un coridor natural ideal pentru dispersia speciilor spre Eurasia. Descoperirea arată că aspecte fundamentale ale istoriei noastre evolutive sunt încă îngropate în regiuni mai puțin investigate ale globului, scrie SciTechdaily.
Vă mai recomandăm să citiți și:
Un schelet, vechi de 2 milioane de ani, reprezintă un hibrid uimitor între maimuță și om
O maimuță misterioasă de acum 7 milioane de ani ar putea fi cel mai vechi hominid biped
Cea mai mică maimuță din lume, descoperită în Germania
S-a aflat de ce a dispărut cea mai mare maimuță care a trăit vreodată!
