Tot mai multe țări europene își desfășoară analize asupra restricțiilor menite să limiteze accesul minorilor la platformele de socializare, în contextul temerilor legate de efectele adverse asupra tinerilor. Un raport recent, menționat de Euronews, evidențiază însă faptul că fetele sunt afectate mult mai grav decât băieții.
Informațiile provin din studiul internațional HBSC (Health Behaviour in School-aged Children), sprijinit de Organizația Mondială a Sănătății, care a investigat comportamentul adolescenților din diverse națiuni europene. Conform cercetării, proporția tinerilor cu un comportament problematic în utilizarea rețelelor sociale a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022, relatează Euronews.
Printre tinerii de 15 ani, România se situează printre statele cu cele mai mari rate de utilizare problematică a rețelelor sociale, alături de Irlanda și Malta. Diferențele între fete și băieți sunt semnificative. În România, 28% dintre fetele de 15 ani au raportat comportamente ce sugerează o utilizare problematică a rețelelor sociale, comparativ cu 18% dintre băieți. Raportul definește utilizarea problematică prin simptome precum dificultăți în reducerea timpului petrecut online, neglijarea altor activități esențiale, conflicte cauzate de utilizarea rețelelor sociale sau apariția unor efecte negative în viața cotidiană.
Experții afirmă că adolescentele sunt mai intens conectate social online și își petrec mai mult timp interacționând pe platforme precum Instagram, TikTok sau Snapchat. Datele studiului arată că 44% dintre fetele de 15 ani declară că sunt aproape constant în contact online cu prietenii, comparativ cu 29% dintre băieți. De asemenea, numeroase studii au corelat utilizarea intensă a rețelelor sociale de către fete cu o presiune mai mare legată de aspectul fizic, imaginea de sine și nevoia de validare socială. Fetele raportează, de asemenea, niveluri mai ridicate de experiențe de cyberbullying.
Discuția privind restricționarea accesului copiilor la rețelele sociale a câștigat avânt în diverse țări europene. Franța a instituit deja reglementări care limitează accesul copiilor sub 15 ani la aceste platforme, iar Spania evaluează posibilitatea de a ridica vârsta minimă la 16 ani. Conform unui sondaj realizat de YouGov, majorități considerabile din populație susțin astfel de restrictii în Franța, Marea Britanie, Germania, Italia și Spania. Totuși, experții avertizează că există încă un număr redus de dovezi clare în ceea ce privește eficiența unor interdicții generale. Cercetătorii subliniază lipsa studiilor pe termen lung care să demonstreze dacă limitarea accesului la rețelele sociale influențează semnificativ bunăstarea copiilor și adolescenților.
În timp ce guvernele europene explorează soluții, datele sugerează că impactul mediului digital nu este uniform distribuit. Pentru milioane de adolescente, rețelele sociale reprezintă nu doar un canal de comunicare, ci și o sursă continuă de presiune, comparație și stres, un fenomen care începe să preocupe din ce în ce mai mult autoritățile și specialiștii în sănătate mintală.
