Diferențele de comportament între fete și băieți au fost pentru mult timp investigate prin prisma influențelor mediului și educației, dar și a factorilor biologici. Un nou studiu efectuat pe nou-născuți subliniază că anume diferențele în modul de direcționare a atenției ar putea exista încă de la naștere, înainte ca experiențele sociale să joace un rol semnificativ.
Cercetătorii de la University of Cambridge au constatat că fetele nou-născute petrec, în medie, o proporție mai mare de timp uitându-se la un chip în comparație cu un obiect, în raport cu băieții. Rezultatele sugerează că anume diferențele de atenție pot apărea extrem de devreme în dezvoltare, conform The Guardian.
Testul cu chipul și jucăria
Studiul a inclus 130 de bebeluși cu vârste cuprinse între opt ore și trei zile, testați la Spitalul Rosie din Cambridge. Așezați în brațele părinților sau ale îngrijitorilor, bebelușii au urmărit pe un laptop două videoclipuri prezentate simultan: unul cu chipul unei tinere și altul cu o jucărie de tip pendulul lui Newton, formată din bile care se lovesc succesiv.
Un dispozitiv de urmărire a privirii a măsurat direcția în care se uitau bebelușii. Atât fetele, cât și băieții au înregistrat mai mult timp privind chipul femeii decât jucăria. Diferența a apărut în proporția timpului dedicat fiecărui stimul: fetele au arătat o preferință mai mare pentru chip.
Având în vedere că bebelușii aveau doar câteva ore sau zile, este improbabil ca diferența observată să fie rezultatul influențelor culturale sau sociale. Cercetătorii iau în considerare factori biologici, precum genetica și expunerea diferită la testosteron în perioada intrauterină.
„Cercetarea noastră demonstrează că cel puțin anumite diferențe există, la o scară mică, foarte devreme în viață”, afirmă Yumnah Khan, doctorandă la Autism Research Centre al University of Cambridge.
Diferențe medii, nu reguli pentru fiecare copil
Cercetătorii subliniază că rezultatele ilustrează diferențe medii între grupurile de fete și băieți și nu se aplică tuturor copiilor. A fost observată o variabilitate semnificativă și o suprapunere între cele două grupuri.
Diferențele observate la naștere nu determină modul în care un copil se dezvoltă, dar ar putea contribui, ipotetic, la anume tendințe observate ulterior. De exemplu, în medie, fetele încep să vorbească mai devreme și dezvoltă unele abilități sociale la vârste mai mici.
„Dacă își manifestă un interes social mai accentuat încă de la naștere, acest lucru ar putea facilita dezvoltarea acestor abilități,” afirmă Khan, menționând că aceasta este doar o ipoteză care necesită verificare prin studii pe termen lung.
Cercetătorii examinează și dacă diferențele subtile prezente de la naștere ar putea avea o legătură cu vulnerabilitatea diferită la afecțiuni neurodezvoltative sau psihiatrice.
Autismul și ADHD sunt diagnosticate mai frecvent la băieți și bărbați, în timp ce anxietatea și depresia sunt mai comune la fete și femei, însă studiul nu stabilește o legătură între aceste diferențe și preferințele observate în rândul nou-născuților.
