**Efectele Temperaturilor Elevated asupra Mortalității în România: Un Avertisment Important**
Un raport îngrijorător publicat pe 14 octombrie 2026, intitulat “Starea Climei – România 2026”, relevă că, între iunie și septembrie 2025, aproape 2.900 de decese au fost legate de temperaturile extrem de ridicate. Această cifră este de peste două ori mai mare decât numărul persoanelor decedate în accidente rutiere în același an. Cercetătorii evidențiază că majoritatea acestor decese nu au fost raportate oficial ca fiind cauzate de căldură, deși efectul temperaturilor extreme asupra mortalității este clar în aceste date.
**Concentrarea Deceselor în Intervalele de Caniculă**
Informațiile demonstrează că mortalitatea generată de căldură nu a fost distribuită uniform, cea mai mare acumulare de decese fiind observată în săptămâna începând cu 21 iulie 2025, cu aproximativ 800 de morți. Alte perioade critice au fost la sfârșitul lunii iunie și începutul lunii august. Aproximativ 61% dintre aceste decese au avut loc în cele mai fierbinți 5% din zile. Acest model sugerează că un risc considerabil ar putea fi diminuat prin intervenții timpurii, deoarece valurile de căldură pot fi prognozate cu câteva zile înainte.
**Categoriile Sensibile și Disparitățile Regionale**
Persoanele cu vârsta de peste 75 de ani au fost cele mai afectate, reprezentând două treimi din totalul deceselor estimate, în ciuda faptului că constituie doar 8% din populația României. Rata mortalității în această categorie de vârstă a fost de 21 de ori mai mare comparativ cu restul populației. Din punct de vedere geografic, sud-estul și sudul țării au fost cele mai impactate zone, cu județul Teleorman având una dintre cele mai elevate rate de mortalitate legată de temperaturile ridicate.
**Provocări și Recomandări pentru Viitor**
Raportul subliniază necesitatea urgentă de a crea un plan național integrat pentru a proteja populația de efectele valurilor de căldură. Deși există din 2007 un plan interministerial, acesta nu îndeplinește standardele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, care includ monitorizarea mortalității, identificarea persoanelor vulnerabile și evaluarea eficienței intervențiilor. Raportul sugerează focalizarea măsurilor pe protecția persoanelor vârsnice și prioritizarea județelor cele mai expuse riscurilor.
Aceste concluzii semnalează o alarmă și subliniază necesitatea unor acțiuni coordonate și rapide pentru a preveni o creștere similară a mortalității în viitor din cauza temperaturilor extreme.
