De ce hrana modernă are un conținut de nutrienți mai scăzut în comparație cu vremurile anterioare?

De ce hrana modernă are un conținut de nutrienți mai scăzut în comparație cu vremurile anterioare?

Creșterea constantă a nivelului de dioxid de carbon din aer determină ca plantele pe care le consumăm să fie mai puțin bogate în nutrienți comparativ cu acum câteva decenii, atenționează cercetătorii. Această problemă subtilă, dar cu repercusiuni semnificative, ar putea să agraveze malnutriția pentru sute de milioane de persoane.

Un studiu publicat în revista Global Change Biology a fost realizat pe 43 de culturi, inclusiv orez, soia și grâu, pentru a evalua conținutul de nutrienți.

Rezultatul: proteinele, fierul și zincul au dus la o scădere de 3,2% în toate plantele studiate, începând cu sfârșitul anilor 1980. Cauza principală identificată este creșterea nivelului de CO2 din atmosferă.

„Dieta pe care o consumăm acum are o densitate nutrițională mai scăzută în comparație cu cea a bunicilor noștri, chiar dacă consumăm aceleași alimente”, a afirmat Kristie Ebi, profesoară.

Plantele utilizează CO2 pentru a produce zaharuri și energie. Totuși, valoarea lor nutritivă pentru oameni derivă din mineralele absorbite din sol. Un nivel crescut de CO2 ajută culturile să se dezvolte mai mari și mai repede. Însă, absorbția mineralelor rămâne constantă – astfel, concentrația acestora scade prin diluție.

Există și un alt mecanism. Atunci când CO2-ul este abundent, plantele nu mai sunt obligate să-și deschidă porii microscopici – stomata – pentru a permite aerului să intre. Stomatele deschise permit, de asemenea, absorbția apei prin rădăcini. Apa conține mineralele esențiale pe care le obținem din alimente. Odată cu deschiderea mai rară a stomatelor, și această sursă de minerale este redusă.

„Planta devine mai eficientă, dar acest lucru are un cost, dintr-o perspectivă umană”, a explicat Lewis Ziska, biolog vegetal la Universitatea Columbia, care cercetează acest fenomen de peste două decenii.

Scăderea de 3,2% ar putea părea nesemnificativă. Totuși, alimentația a miliarde de oameni este deja la limita malnutriției.

Autorul principal al studiului, Sterre ter Haar, semnalează că aceste câteva puncte procentuale pot împinge milioane de oameni într-o criză sanitară.

Care este explicația?

Plantele folosesc CO2 pentru a produce zaharuri și energie. Însă, valoarea nutritivă pentru oameni provine din mineralele absorbite din sol. Un nivel crescut de CO2 ajută culturile să devină mai mari și să se dezvolte mai repede. Totuși, absorbția mineralelor rămâne constantă – așadar, concentrația lor scade prin diluție.

Există și un alt mecanism. Când CO2-ul este din belșug, plantele nu mai sunt nevoite să deschidă porii microscopici – stomata – pentru a lăsa aerul să intre. Stomatele deschise permit absorbția apei prin rădăcini. Apa conține mineralele esențiale pe care le consumăm din alimente. Prin deschiderea mai rară a stomatelor, și această sursă de minerale se reduce.

„Planta devine mai eficientă, dar acest lucru are un preț, din perspectiva umană”, a explicat Lewis Ziska, biolog vegetal la Universitatea Columbia, care investighează acest fenomen de mai bine de două decenii.

Implicatiile pentru sănătatea globală

Scăderea de 3,2% poate părea nesemnificativă. Cu toate acestea, alimentația a miliarde de oameni se află deja la limita malnutriției.

Principalul autor al studiului, Sterre ter Haar, subliniază că acele câteva puncte procentuale pot forța milioane de oameni într-o criză de sănătate.

Estimările actuale sunt alarmante.

Un sfert din populația lumii…