Studiul publicat în revista Communications Earth & Environment dezvăluie o schimbare posibil ireversibilă în compoziția chimică a apelor din Oceanul Arctic, generată de pierderea rapidă a gheții marine. Această schimbare provoacă efecte în lanț care se extind pe întregul lanț trofic, afectând ecosistemul arctic de la nivelul planctonului până la mamiferele marine.
Cercetarea efectuată de specialiști de la University of Edinburgh subliniază scăderea dramatică a concentrațiilor de nitrați, nutrienți esențiali pentru dezvoltarea fitoplanctonului, principalul producător primar al lanțului trofic arctic. Reducerea nitraților a fost observată prin analiza datelor adunate din Strâmtoarea Fram pe o perioadă de peste două decenii, evidențiind o corelație cu pierderea gheții marine.
Fenomenul este agravat de expunerea platformelor continentale de apă mică la lumină, ceea ce accelerează denitrificarea bentonică, un proces care convertește nitrații în azot gazos, privând astfel apele de acești nutrienți. Această modificare sugerează o tranziție a sistemului arctic de la o limitare a luminii la o limitare a nitraților, influențând productivitatea biologică și captarea carbonului în zonă.
Profesorul Raja Ganeshram atrage atenția asupra consecințelor serioase pentru ecosistem și pescuitul comercial din Atlanticul de Nord, având în vedere deficiențele din lanțul trofic și din capacitatea Oceanului Arctic de a absorbi dioxidul de carbon. În concluzie, continuarea pierderii gheții marine face improbabil un retur la condițiile ecologice de dinaintea anului 2009, marcând un punct critic în dinamica arctică.
