Obezitatea a fost considerată de mult o urgență în sănătate publică „invizibilă” la nivel global, iar prevalența sa a crescut constant în ultimele decenii. Totuși, un nou studiu extins indică faptul că această situație ar putea să înceapă să se modifice în anumite părți ale lumii: incidența obezității stagnează în țările dezvoltate, dar crește în cele în dezvoltare.
Cercetarea, publicată în revista Nature și realizată de Non-Communicable Disease Risk Factor Collaboration (NCD-RisC), a studiat date referitoare la obezitate provenind de la 232 de milioane de indivizi cu vârsta de peste 5 ani, acoperind o perioadă de 45 de ani.
Incidența obezității stagnează în țările dezvoltate. Analiza arată că în numeroase națiuni cu venituri mari din Vest, incluzând Europa de Vest, America de Nord, Australia și Noua Zeelandă, precum și în unele state asiatice prospere, creșterea obezității pare să încetinească, să se stabilizeze sau să scadă ușor, în special în rândul copiilor și adolescenților.
Pe de altă parte, situația din națiunile cu venituri mici și medii este mult mai alarmantă. Acolo, obezitatea în rândul tinerilor nu doar că este în ascensiune, ci se accelerează în regiuni precum Asia, Africa, America Latină, Caraibe și insulele din Pacific. În prezent, aproape 1 din 8 indivizi la nivel mondial suferă de obezitate, adică peste un miliard de oameni, ceea ce transformă această problemă într-o adevărată epidemie, conform MedicalXpress.
De ce reprezintă obezitatea o provocare pentru sănătate?
Cercetările din ultimii ani au demonstrat clar că obezitatea nu este doar o problemă de greutate, ci o afecțiune medicală asociată cu riscuri serioase. Aceasta crește probabilitatea de a dezvolta boli cardiovasculare, renale, hepatice și respiratorii, dar și tulburări musculo-scheletice care afectează mobilitatea și calitatea vieții. Impactul său a devenit și mai evident în timpul pandemiei de COVID-19, când persoanele cu obezitate au prezentat un risc semnificativ mai mare de forme severe ale bolii, spitalizare și deces.
Deși poate părea paradoxal, obezitatea este considerată o formă de malnutriție, definită ca un dezechilibru, exces sau deficit în aportul de nutrienți. Cu toate acestea, cauzele sale nu se limitează la alimentație sau la lipsa exercițiului fizic.
Factorii care contribuie la obezitate variază de la o țară la alta și se schimbă de-a lungul timpului, în funcție de producția și procesarea alimentelor, prețuri, disponibilitate, dar și de condițiile economice, stilul de viață, obiceiurile sociale și politicile publice. Multe rapoarte globale examinează doar tendințele generale pe termen lung, fără a surprinde variațiile anuale sau diferențele dintre regiuni, vârste și perioade mai scurte.
Un studiu arată că incidența obezității stagnează în țările dezvoltate, dar crește în țările în dezvoltare.
Noua cercetare a analizat datele din 4.050 de studii desfășurate între 1980 și 2024 în 200 de țări și teritorii, urmărind nu doar nivelul obezității, ci și ritmul anual de creștere sau scădere. Cercetătorii au aplicat tehnici de analiză computerizată pentru a identifica modele comune între națiuni, grupându-le în funcție de evoluția similară a obezității la copii, adolescenți și adulți.
Rezultatele evidențiază o divizare globală tot mai pronunțată. În statele bogate, obezitatea începe să se stabilizeze, în timp ce în multe țări în dezvoltare fenomenul se amplifică rapid. În economiile avansate, încetinirea a fost observată încă din anii ’90 pentru copii și adolescenți, iar în rândul adulților în jurul anilor 2000. Accesul îmbunătățit la informații despre sănătate și la alimente sănătoase influențează aceste tendințe.
