Oamenii dintr-o zonă particulară a globului au o capacitate digestivă aparte.

Oamenii dintr-o zonă particulară a globului au o capacitate digestivă aparte.

**Oamenii din Anzi și Adaptarea Digestivă la Amidon**

Deși specia umană a devenit dominantă pe planetă, procesul evoluției umane este departe de a fi finalizat. Factori de mediu, alimentația și chiar modificările generate de propriile noastre inovații tehnologice continuă să influențeze organismul uman. Locuitorii din Anzi au dezvoltat o capacitate digestivă aparte.

Un studiu recent sugerează că comunitățile care trăiesc de secole în Munții Anzi ar putea fi în continuare supuse influenței unui aliment foarte comun: cartoful. Oamenii din Anzi au fost printre primii care au început domesticirea cartofului, cu mii de ani în urmă, iar cercetătorii consideră că această relație îndelungată cu tuberculul le-a modificat genetic abilitatea de a descompune amidonul.

**Care este legătura dintre oamenii din Anzi și cartofi?**

Zona andină este renumită deja pentru adaptările umane la înălțimi mari și la deficitul de oxigen, însă noua cercetare subliniază și impactul dietei asupra evoluției. Studiile anterioare au sugerat că populațiile native din Anzi au avut anumite avantaje genetice legate de metabolizarea amidonului comparativ cu grupurile care au început să consume cartoful mult mai recent.

Acum, prin analiza genomurilor a peste 3.700 de indivizi din 85 de comunități la nivel global, cercetătorii au descoperit că populația Quechua din Peru are una dintre cele mai ridicate capacități genetice de digestie a amidonului de pe glob, conform ScienceAlert.

Secretul constă într-o genă numită AMY1, responsabilă cu producția amilazei salivare, enzima care dă startul descompunerii amidonului încă din cavitatea bucală. Oamenii pot avea între 2 și 20 de copii ale acestei gene, iar media globală este de aproximativ șapte copii. În cazul comunității Quechua, media este de zece copii.

Cercetătorii afirmă că acest avantaj genetic ar fi contribuit la o ușoară, dar semnificativă, creștere a șanselor de supraviețuire și reproducere de-a lungul fiecărei generații. Evoluția nu introduce brusc trăsături noi, ci susține treptat indivizii mai bine adaptați la condițiile de viață.

**Gena pentru digerarea amidonului**

Folosind metode de datare genetică, oamenii de știință au demonstrat că gena exista înainte de domesticirea cartofului, dar frecvența copiilor săi a început să crească în urmă cu aproximativ 10.000 de ani, exact în perioada în care cartoful a devenit un aliment principal în Anzi.

Pe de altă parte, alte populații indigene americane, cum ar fi cele care derivă din mayași și care nu au avut aceeași tradiție agricolă axată pe cartofi, nu prezintă această adaptare genetică.

Cercetătorii consideră că această descoperire evidențiază rapiditatea cu care dieta poate influența evoluția umană. Aceasta oferă, de asemenea, o nouă viziune asupra modului în care alimentația contemporană ar putea afecta viitorul speciei.

În vremurile trecute, oamenii consumau aproape exclusiv hrana disponibilă în mod local, pe parcursul mai multor generații. Actualmente, însă, alimentele circulă global, iar oamenii consumă produse din diverse colțuri ale lumii.

Autorii studiului se întreabă acum ce efecte evolutive ar putea rezulta din această schimbare drastică într-o lume în care majoritatea populației consumă aceleași alimente, inclusiv omniprezentele cartofi prăjiți.

Studiul a fost publicat în revista *Nature Communications*.