Cercetătorii au descoperit conexiunea dintre respirație și anxietate. Tulburările de anxietate constituie printre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală la nivel global, afectând în jur de 359 de milioane de oameni. Studiile au demonstrat că respirația controlată poate ajuta numeroase persoane să-și diminueze anxietatea, însă mecanismul concret care stă la baza acestui efect nu este încă complet înțeles.
Cercetătorii au descoperit conexiunea dintre respirație și anxietate. O cercetare recentă efectuată pe șoareci a identificat un circuit neuronal „nas-creier” care ar putea clarifica modul în care respirația nazală afectează anxietatea.
Cercetătorii erau deja conștienți că respirația lentă și constantă poate avea efecte semnificative asupra stării emoționale. Mai mult, respiratul pe nas pare să fie mai eficient în reducerea anxietății comparativ cu respirația pe gură, ceea ce sugerează că nasul are un rol aparte în acest proces.
Cercetătorii au descoperit legătura dintre respirație și anxietate: ce se întâmplă în circuitul „nas-creier”?
În cavitatea nazală se găsesc neuroni senzoriali olfactivi, celule responsabile cu detectarea mirosurilor, dar care sunt de asemenea sensibile la fluxul de aer. Activitatea acestora influențează bulbul olfactiv, o zonă a creierului implicată în procesarea mirosurilor și conectată cu sistemul limbic, ce contribuie la reglarea emoțiilor și a răspunsurilor la stres.
Pentru a verifica implicarea acestui mecanism în anxietate, cercetătorii au modificat frecvența semnalelor senzoriale nazale la șoareci, aplicând tehnici precum optogenetica și chemogenetica. Au reglat și fluxul de aer care intra în cavitățile nazale și au studiat activitatea neuronală și comportamentul animalelor.
Circuitul descoperit începe cu neuronii senzoriali olfactivi, care reacționează la inspirație și trimit semnale către celulele mitrale din bulbul olfactiv. Informația se transmite apoi neuronilor din cortexul peririnal și, în final, neuronilor din amigdala cerebrală, o zonă importantă în procesarea fricii și a altor emoții.
Experimentele au demonstrat că fluxul de aer nazal influențează comportamentele legate de anxietate în funcție de frecvență. Activarea circuitului a avut rezultate de reducere a anxietății, în timp ce inhibarea acestuia a generat efectul opus. Stimularea nazală la frecvențe scăzute a diminuat, de asemenea, comportamentele asociate anxietății, iar frecvențele ridicate le-au intensificat.
O metodă simplă de reducere a anxietății
Cercetătorii au supus apoi un grup de șoareci unui program de respirație nazală lentă timp de două săptămâni. Activitatea neuronală s-a reglat, iar comportamentele legate de anxietate au scăzut.
Rezultatele sugerează că respirația rapidă ar putea contribui la creșterea anxietății, în timp ce încetinirea respirației ar putea avea un efect contrar. Totuși, studiul a fost efectuat exclusiv pe șoareci masculi și în condiții experimentale riguros controlate, astfel că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă același mecanism își păstrează eficiența și la oameni.
Cercetătorii consideră că respirația nazală lentă, la aproximativ jumătate din ritmul normal, ar putea reprezenta o metodă simplă și neinvazivă pentru ameliorarea anxietății în viitor.
Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Vă sugerăm să citiți și:
Ce este „rage bait” și de ce Internetul pare plin de oameni care încearcă să ne provoace
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
Vorbești mai multe
