Cât poate dura existența umană? Atunci când formația Queen interpreta „Who wants to live forever?” („Cine își dorește să trăiască veșnic?”, n.r.), întrebarea era una retorică. Totuși, pentru numeroși indivizi răspunsul era „Eu”. O nouă cercetare sugerează că nemurirea ar putea fi de fapt imposibilă chiar dacă, într-o bună zi, cercetătorii ar descoperi tratamentul ideal contra îmbătrânirii.
Cât poate dura existența umană? Conform studiului, chiar dacă toate celelalte mecanisme ale îmbătrânirii ar fi eliminate, oamenii nu ar putea totuși trăi la nesfârșit. Mutațiile aleatorii din ADN s-ar acumula în celule până când organismul nu ar mai putea funcționa normal.
Simulările efectuate de cercetătorii de la Institutul Skolkovo pentru Știință și Tehnologie din Rusia sugerează că acest proces ar putea stabili o limită biologică a longevivității. În cel mai optimist scenariu, majoritatea oamenilor nu ar depăși vârsta de 150-190 de ani, adică aproximativ dublul speranței de viață actuale, care în condiții optime este de circa 79 de ani.
Cât poate dura existența umană? Ce au calculat specialiștii, mai exact?
Autorii subliniază totuși că această cercetare nu are scopul de a prezice durata de viață a oamenilor din viitor, ci propune un nou model prin care diferitele procese biologice ce contribuie la îmbătrânire sunt evaluate. Studiul ar putea ajuta cercetătorii să determine care mecanisme merită să fie investigate prioritar pentru a încetini procesul de îmbătrânire.
Pe măsură ce îmbătrânim, ADN-ul nostru acumulează treptat mutații. Deși organismul repară majoritatea defectelor apărute în timpul diviziunii celulare, unele rămân. Cele mai multe sunt inofensive, însă altele pot contribui la dezvoltarea unor afecțiuni precum cancerul. Chiar dacă toate bolile asociate vârstei ar putea fi evitate, mutațiile ar continua să se acumuleze și să afecteze treptat funcționalitatea celulară.
Coordonată de biologul computațional Dmitrii Kriukov, echipa a avut plăcerea să investigheze dacă mutațiile ADN, analizate separat, sunt suficiente pentru a restricționa durata de viață. Cercetătorii au realizat un model matematic care a studiat impactul acestora asupra principalelor organe, presupunând absența bolilor asociate cu îmbătrânirea.
Nu toate celulele îmbătrânesc uniform
Rezultatele au relevat o durată medie de viață între 146 și 194 de ani. Deși unii indivizi ar putea depăși aceste valori, nimeni nu ar deveni nemuritor. Kriukov menționează că este vorba de estimări matematice, nu de dovezi experimentale.
Studiul a arătat, de asemenea, că nu toate celulele îmbătrânesc în același mod. Pielea și ficatul își reînnoiesc constant celulele, în timp ce cele din inimă și creier sunt în mare parte imposibil de regenerat. Tocmai aceste celule cu o longevitate foarte îndelungată par să stabilească limita superioară a longevității, subliniază ScienceAlert.
Autorii afirmă că mutațiile somatice reprezintă doar o parte a procesului de îmbătrânire. Dacă acestea ar permite teoretic o viață de aproximativ 156 de ani, iar în prezent oamenii trăiesc mult mai puțin, înseamnă că și alți factori biologici contribuie la limitarea longevității. Cercetătorii consideră că înțelegerea acestor mecanisme și colaborarea între diverse domenii de cercetare vor fi cruciale pentru dezvoltarea unei teorii complete a îmbătrânirii.
Studiul a fost publicat în revista npj Aging.
