**Picturile Rupestre din Peșterile Europei și Misterul ADN-ului Uman Antic**
Picturile rupestre captivante găsite în peșterile europene, ce ilustrează mamuți, lei de peșteră și zimbri, au stârnit demult curiozitatea istoricilor și cercetătorilor la nivel global. Totuși, identitatea creatorilor acestor opere de artă preistorică a rămas un secret până de curând, când progresele tehnologice au permis un avans semnificativ în descifrarea acestei enigme. Pentru prima dată, investigatorii au reușit să extragă ADN uman antic din apropierea acestor picturi, oferind noi perspective asupra identității și activităților acestor artizani din vremurile îndepărtate.
**Analiza Pigmenților și ADN-ul Uman Antic**
Studiul realizat în peșterile din Portugalia și Spania a început prin analizarea pigmenților și pereților pentru a înțelege mai bine metodele și materialele utilizate de artiștii din antichitate. Deși analiza genetică era un obiectiv secundar, aceasta a generat un „bonus” neașteptat. Cercetătorii au găsit urme de ADN uman în pigmenți și pereții peșterilor, o descoperire care a suscitat un entuziasm considerabil. Alba Bossoms Mesa, autor principal al studiului, a menționat că înainte de a finaliza cercetarea, au reușit să identifice ADN uman antic în câteva eșantioane de pigment, un indiciu valoros pentru elucidarea istoriei umanității.
**Metode și Surprize Ale Descoperirii**
Echipa a colectat probe de pe pereții pictați și ne-pictați, iar cele mai semnificative rezultate au fost surprinzător obținute din zonele ne-pictate. În total, cercetătorii au identificat cinci fragmente de ADN antic. Este posibil ca ADN-ul să fie atribuit artiștilor care, în timp ce își desfășurau activitatea, au intrat în contact direct cu pereții peșterilor. Posibilitățile sunt variate: ADN-ul ar fi putut fi transferat prin contact direct, transpirație, salivă sau chiar printr-un strănut.
**Originea și Vârsta Probabilă a ADN-ului**
Stabilirea cu precizie a vârstei acestor fragmente de ADN este complicată, având în vedere că datele genetice mitocondriale disponibile sunt insuficiente. Cu toate acestea, anumite peșteri, care au fost închise de stânci căzute de mai bine de 4.000 de ani, și corespondențele genetice cu populația de vânători-culegători din Peninsula Iberică ce a trăit cu 5.000 – 12.000 de ani în urmă, sugerează o vârstă foarte veche a ADN-ului.
În peștera Escoural, cercetătorii au reușit chiar să stabilească sexul indivizilor ale căror ADN a fost recuperează: un bărbat și o femeie au fost identificați, iar în alte locații, alte probe par să provină de la femei.
**Implicații și Viitorul Cercetărilor**
Această descoperire deschide noi perspective pentru o mai bună înțelegere a artei rupestre preistorice și a creatorilor acestora. În viitor, tehnicile de extragere și analiză a ADN-ului ar putea facilita identificarea concretă a artiștilor, susținând ipoteza captivantă că nu doar Homo sapiens, ci și neanderthalienii au fost creatori de artă rupestră. Publicarea acestor rezultate în revista „Nature Communications” reprezintă un moment istoric în studiul artei și al originilor noastre.
Aceste realizări științifice ne apropie și mai mult de o înțelegere detaliată a vieții și creativității strămoșilor noștri, oferindu-ne o perspectiva unică asupra manifestărilor culturale ale omenirii în preistorie.
