Cercetătorii au descoperit mecanisme surprinzătoare pentru crearea găurilor negre în Univers.

Cercetătorii au descoperit mecanisme surprinzătoare pentru crearea găurilor negre în Univers.

Colaborarea internațională LIGO-Virgo-KAGRA (LVK) a prezentat oficial cel mai impresionant catalog de detecții ale undelor gravitaționale.

Datele examinată în această actualizare semnificativă, colectate de detectoarele duale LIGO (SUA) și detectorul Virgo (Europa), oferă astronomilor un set de informații fără precedent: sute de coliziuni cosmice între perechi de găuri negre, fiecare generând câte o nouă gaură neagră, mult mai masivă.

Folosind acest nou set de informații, compilat în Gravitational-Wave Transient Catalog (GWTC-5.0), cercetătorii de la Universitatea Monash din Australia au identificat dovezi concludente că sistemele binare de găuri negre nu se formează în același mod. Practic, în Univers funcționează „linii de asamblare cosmice” complet diferite, în medii unice.

Până în prezent, astronomii studiau anomaliile individuale din cosmos. Noul catalog, care include aproape 400 de detecții de unde gravitaționale, fluctuații în însăși structura spațiu-timpului, permite trecerea la o profilare statistică a întregii populații de găuri negre.

„Acest set vast de date ne arată clar că fuziunile de găuri negre binare pe care le studiem se formează în moduri variate”, explică dr. Sharan Banagiri, cercetător principal la Școala de Fizică și Astronomie a Universității Monash.

Trei căi distincte către colapsul cosmic

Conform cercetării, au fost identificate trei mari „fabrici” de găuri negre în Univers. Unele sisteme se dezvoltă dintr-un singur nor masiv de gaz ce se prăbușește pentru a genera două stele gigante, care ulterior devin găuri negre.

Alte găuri negre rătăcesc prin medii dense, precum roiurile stelare aglomerate, unde se intersectează și devin captivate de gravitația reciprocă. Unele dintre obiectele detectate sunt rezultatul direct al coliziunilor anterioare dintre alte două găuri negre.

Una dintre cele mai captivante descoperiri legate de aceste noi populații este viteza lor de rotație. În timp ce Soarele se rotește în jurul axei sale o dată la 25 de zile, dacă ar deveni o astfel de gaură neagră, s-ar învârti de câteva mii de ori pe secundă.

Sute de coliziuni cosmice

Cercetătorii au constatat că aceste găuri negre cu rotație extrem de rapidă se împart în două categorii de mase: o populație situată între 10 și 20 de mase solare și o alta care depășește de 45 de ori masa Soarelui, precizează EurekAlert.

Obiectele din a doua categorie, mult mai masive decât vecinele lor, au tendința de a avea o origine ierarhică (rezultate din fuziuni anterioare) și