Bunătatea se manifestă instinctual la copii. Fiind prin natura lor ființe sociale, oamenii dezvoltă și îmbunătățesc treptat abilitățile sociale odată cu acumularea de experiență, conform specialiștilor. Înțelegerea originii acestor comportamente din copilărie i-ar putea ajuta pe cercetători să creeze metode mai eficiente pentru stimularea cooperării și a comportamentelor prosociale.
Un studiu efectuat de cercetători de la London School of Economics (Marea Britanie), Universitatea din Stavanger (Norvegia) și Universitatea din Milano-Bicocca (Italia) demonstrează că bunătatea și cooperarea apar spontan la copiii mici, devenind mai deliberate și integrate în procesul decizional pe măsură ce cresc. Rezultatele au fost publicate în revista *Nature Human Behaviour*.
Cercetarea a fost bazată pe un studiu anterior, în care autorii au observat că adolescenții erau mai cooperanți atunci când avea timp să reflecteze, în timp ce în cazul adulților tineri, cooperarea era mai degrabă intuitivă. În acest caz, oamenii de știință au dorit să investigheze dacă acest fenomen poate fi observat și la copiii mai mici.
Bunătatea se dezvoltă instinctual la copii, iar odată cu vârsta devine mai deliberată
Studiul a inclus 537 de copii cu vârste între 3 și 10 ani. Participanții au fost împărțiți în mod aleator în două grupuri. Unii au fost nevoiți să ia decizii în mai puțin de 10 secunde, bazându-se pe instinct, în timp ce ceilalți au avut de așteptat cel puțin 10 secunde înainte de a răspunde, pentru a putea reflecta.
Copiii au participat la diverse jocuri adaptate la vârsta lor, folosind bomboane și parteneri fictivi pe care credeau că îi ajută. Cercetătorii au evaluat cât de dispuși erau să împartă bomboanele cu alți copii, cât au contribuit la un fond comun, cum reacționau la oferte corecte sau incorecte, dacă spuneau adevărul atunci când puteau obține un avantaj prin minciună și cum se comportau față de dilemele morale simplificate.
În loc să examineze fiecare test în parte, echipa a aplicat o metodă statistică pentru a identifica tendințe comportamentale generale. Astfel, cercetătorii au avut posibilitatea de a observa dacă aceiași copii manifestau, simultan, o cooperare mai mare, altruism și onestitate.
Rezultatele au indicat că modul în care copiii iau decizii prosociale variază în funcție de vârstă. Cei mai mici, în special cei de 3 și 4 ani, au fost mai cooperanți, sinceri și dornici să ajute pe ceilalți, atunci când au fost nevoiți să decidă rapid. Acest lucru sugerează că fundamentul comportamentului prosocial este prezent încă din primii ani de viață și nu depinde exclusiv de educație sau de raționamentul moral.
Noi concepte educaționale
Între timp, cercetătorii au observat că această tendință instinctuală rămâne relativ constantă pe parcursul copilăriei. Diferența constă în faptul că pe măsură ce copiii cresc, reflecția începe să susțină mai mult comportamentele prosociale. În jurul vârstei de 9-10 ani, copiii care au avut timp să gândească înainte de a decide se comportau la fel de cooperant ca cei care acționau instinctiv.
Autorii concluzionează că dezvoltarea nu înlocuiește instinctul de a face bine cu interesul personal, ci adaugă un proces de gândire. Astfel, copiii par să înceapă prin a acționa bine instinctual, iar ulterior dobândesc înțelegerea motivelor pentru care aceste comportamente sunt semnificative, conform Phys.org.
Cercetătorii sugerează că concluziile studiului ar putea ajuta la dezvoltarea unor metode educaționale care să promoveze cooperarea, empatia și simțul dreptății încă din copilărie.
