Un scientist de la Universitatea Edith Cowan (ECU) a identificat noi dovezi minerale în datele acumulate cu peste două decenii în urmă de către roverul Spirit al NASA, sugerând că mari suprafețe ale Planetei Roșii au fost cândva învăluite de apă.
La mai mult de 20 de ani de la sosirea roverului Spirit pe Marte, profesorul Paulo de Souza, prorector pentru cercetare la Universitatea Edith Cowan (ECU) și fost membru al misiunii Mars Exploration Rover a NASA, a descoperit urme de hematit și magnetit afectat în solul marțian.
Aceste minerale sunt cruciale deoarece se formează, în general, atunci când rocile intră în contact direct cu apa lichidă. Studiul a fost publicat în revista Interactions.
Cercetarea a revizuit datele adunate din 32 de locuri cu sol neatestat din Craterul Gusev, colectate între 2004 și 2010. Prin combinarea a sute de măsurători individuale, a fost realizat cel mai detaliat profil mineral al fierului de până acum pentru solul marțian standard, conform Phys.org.
Dovezi minerale ascunse timp de două decenii
„Una dintre descoperirile semnificative a fost identificarea hematitului cristalin în solul comun de pe Marte. Prezența extinsă a acestui mineral sugerează nu doar că apa a fost prezentă, ci și că mari porțiuni ale lui Marte ar fi putut fi acoperite de apă în trecut”, afirmă prof. Paulo de Souza.
Cercetătorii credeau anterior că hematitul este aproape absent din aceste soluri. Cu toate acestea, noua analiză arată că mineralul a fost constant prezent, dar în cantități insuficiente pentru a fi detectat prin măsurătorile de atunci.
Măsurătorile originale au fost influențate de restricții temporale, energetice și uzura treptată a instrumentelor de la bord.
Suprafețe ample ale Planetei Roșii ar fi fost sub apă
Combinarea seturilor de date și aplicarea unor tehnici avansate de analiză au adus la lumină detalii ascunse.
Această descoperire susține, de asemenea, teoria că o parte semnificativă din suprafața planetei Marte este acoperită de un strat similar de praf și sol, format pe parcursul milioanelor de ani prin eroziune eoliană și variații extreme de temperatură.
Profesorul de Souza subliniază importanța re-evaluării datelor din misiunile spațiale anterioare, evidențiind că descoperirile importante nu necesită întotdeauna obținerea de noi date, ci pot proveni din examinarea celor existente cu o viziune proaspătă.
Vă recomandăm să citiți și:
– Roverul Perseverance de la NASA a încheiat, în premieră, un maraton pe Marte
– NASA caută persoane care să „călătorească” pe Marte. Ce implică misiunea?
– Roverul Curiosity a detectat structuri poligonale pe Marte. „Semănă cu un fel de fagure marțian!”
– Cercetătorii au descoperit ceva nemaivăzut până acum într-un meteorit de pe Marte
