Căldura în creștere este corelată cu rate mai ridicate de sinucidere în rândul tinerilor. Un nou studiu subliniază un efect îngrijorător al valurilor de căldură: pe măsură ce temperaturile cresc, riscul de sinucidere în rândul tinerilor se amplifică. Cercetarea indică faptul că această corelație este deosebit de puternică în sezonul estival, când fiecare grad Celsius în plus este legat de o creștere semnificativă a numărului de sinucideri.
În ultimii ani, milioane de persoane din India, Statele Unite și Europa au fost afectate de valuri de căldură extreme, provocate atât de schimbările climatice, cât și de modelele meteorologice persistente. Pe lângă efectele asupra sănătății fizice, temperaturile ridicate pot avea un impact asupra sănătății mintale, facilitând apariția sau agravarea unor tulburări psihice, inclusiv comportamentul suicidar.
Deși această corelație era deja cunoscută în rândul populației generale, cercetătorii au evaluat recent impactul asupra copiilor, adolescenților și tinerilor, considerați mai vulnerabili din punct de vedere biologic și social. Ce concluzii se desprind din date? Căldura în creștere este corelată cu rate mai mari de sinucidere în rândul tinerilor.
Studiul, publicat în revista The American Journal of Psychiatry, a descoperit că, în lunile de vară, o creștere de 1 grad Celsius a temperaturii medii lunare este asociată cu o creștere de 2,68% a ratei sinuciderilor. Efectul a fost cel mai marcat în rândul adolescenților mai mari și al tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.
## Căldura în creștere este corelată cu rate mai mari de sinucidere în rândul tinerilor. Care grupuri sunt cele mai afectate?
Nu toate persoanele sunt afectate în aceeași măsură de căldură. Riscul este mai crescut pentru cei care lucrează în aer liber, pentru persoanele fără locuințe stabile, pentru cei care locuiesc în zone defavorizate sau nu au acces la aer condiționat. De asemenea, copiii și adolescenții reacționează diferit la temperaturile ridicate comparativ cu adulții.
Corpul lor are o suprafață corporală mai mare în raport cu masa, iar mecanismul de răcire prin transpirație funcționează mai puțin eficient. Din acest motiv, absorb căldura mai rapid și elimină mai greu excesul de temperatură. Unele cercetări sugerează că tinerii se adaptează mai greu la perioadele prelungite de caniculă decât persoanele în etate, conform MedicalXpress.
Oamenii de știință știu de mai bine de un secol că sinuciderile urmează un model sezonier, atingând de obicei un vârf primăvara și un minim iarna, în emisfera nordică. Totuși, nu era clar dacă riscul este determinat de temperatura ridicată în sine sau de o creștere bruscă a acesteia.
Pentru a răspunde la această întrebare, cercetătorii au analizat date colectate pe parcursul a 25 de ani, între 1980 și 2004, din întreaga zonă continentală a Statelor Unite. Ei au combinat registrele naționale referitoare la sinucideri, furnizate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și de Biroul de Recensământ al SUA, cu informații meteorologice de la peste 10.000 de stații meteo.
În loc să analizeze întregul an ca un singur interval, oamenii de știință au separat datele pe anotimpuri. Pe parcursul anului, fiecare grad Celsius în plus a fost asociat cu o creștere de 0,75% a ratei sinuciderilor în rândul tinerilor, o valoare apropiată de cea observată în populația generală.
## Cum se poate combate acest fenomen?
Diferențele au devenit însă evidente în timpul verii. Între lunile iulie și septembrie, fiecare grad suplimentar a fost asociat cu o creștere de 2,68% a ratei.
