O analiză surprinzătoare a unor microfosile vechi de 540 de milioane de ani sugerează că unele dintre primele viețuitoare ale Pământului au fost, de fapt, colonii de bacterii și alge antice care au rămas ascunse timp de decenii.
Această descoperire, realizată de o echipă internațională de cercetători în Brazilia, contestă teoriile existente privind apariția meiofaunei și condițiile de mediu de dinaintea Exploziei Cambriene.
De ani buni, micile urme tubulare întâlnite în formațiunea geologică Tamengo, din statul Mato Grosso do Sul, au fost interpretate de comunitatea științifică ca dovezi concludente ale activității unor creaturi primitive, asemănătoare viermilor. Se considera că aceste organisme minuscule (meiofauna) săpau tuneluri în sedimentele fundului mării în perioada Ediacarană.
Cu toate acestea, folosind tehnologii de vârf, echipa condusă de Bruno Becker-Kerber (Universitatea din São Paulo și Harvard) a dovedit că aceste urme nu reprezintă tuneluri, ci structuri biologice fosilizate.
„Folosind tehnici de microtomografie și spectroscopie, am observat că aceste microfosile au structuri celulare, uneori cu material organic conservat, specifice bacteriilor sau algelor. Nu sunt urme lăsate de animale care au trecut prin zonă”, afirmă Becker-Kerber.
Implicații pentru istoria evoluției
Reușita studiului se datorează utilizării acceleratorului de particule Sirius (CNPEM) din Brazilia. Linia de lumină MOGNO a permis cercetătorilor să realizeze tomografii detaliate, analizând fosile de dimensiuni microscopice la scară nanometrică, fără a distruge eșantioanele.
Această analiză de înaltă rezoluție a revelat detalii impossibil de observat anterior. Cercetătorii au descoperit pereți celulari intacți și diviziuni clare în interiorul filamentelor. În plus, spectroscopia Raman a confirmat prezența materialului organic în pereții celulari, ceea ce certifică originea biologică a acestor structuri.
O descoperire neașteptată a fost prezența unor bacterii gigantice. Anumite structuri par să aparțină bacteriilor care oxidează sulful, organisme care pot atinge dimensiuni vizibile cu ochiul liber, depășind în grosime un fir de păr uman.
Bacterii și alge antice care au fost ascunse timp de decenii
Dacă aceste structuri ar fi fost într-adevăr animale, ele ar fi extins recordul fosil mult mai departe în trecut. Noua interpretare sugerează însă că, acum 540 de milioane de ani, oceanele ar fi putut avea încă niveluri de oxigen prea scăzute pentru a susține viața animală complexă.
Fosilele de la Bonito și Corumbá ne oferă acum o perspectivă mult mai clară asupra lumii dinaintea Exploziei Cambriene, momentul în care viața animală s-a diversificat rapid.
În locul unui fund marin populat de mici nevertebrate active, peisajul era dominat de vaste și complexe comunități microbiene. Această schimbare de paradigmă îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine pragurile de mediu necesare pentru ca viața animală să se dezvolte cu adevărat, subliniind că evoluția complexității biologice a fost profund corelată cu o creștere lentă și crucială a oxigenului atmosferic, scrie Sciencedaily.
Vă mai sugerăm să citiți și:
– Fosilele minuscule de dinozaur au păcălit oamenii de știință timp de 20 de ani
– De ce atât de multe fosile ale strămoșilor noștri au fost descoperite în Africa de Est?
– Fosila „celei mai bătrâne caracatițe” nu este ceea ce pare, dezvăluie scanările
– Ce erau de fapt „fosilele de mamut” păstrate la un muzeu timp de 70 de ani?
