O cercetare efectuată de Harvard pe 400 de cariere dezvăluie cine este expus cel mai puțin riscului de Alzheimer. Motivul este o singură abilitate, pe care mulți dintre noi au neglijată datorită GPS-urilor.
Probabilitatea de a dezvolta demență variază substantial în funcție de tipul de muncă, conform unui studiu realizat la Harvard pe aproape 400 de cariere.
Șoferii de taxi și ambulanță au cea mai redusă rată a deceselor din cauza Alzheimer, spre deosebire de șoferii de autobuz, conform Science Focus.
O profesie aparent obișnuită ar putea diminua riscul de demență, sugerează o cercetare extinsă efectuată la Harvard.
Cercetătorii au analizat aproape 400 de cariere. Aceștia au constatat că șoferii de taxi și ambulanță au cea mai scăzută rată a deceselor cauzate de Alzheimer. Explicația provine din exercițiul constant de orientare în mediul înconjurător, o abilitate care pare să protejeze creierul. Șoferii de autobuz, care circulă pe rute prestabilite, nu se bucură de același avantaj.
Cercetarea a fost publicată în British Medical Journal.
Autorii au menționat că sarcinile frecvente de orientare și procesare a informațiilor spațiale ar putea contribui la protejarea împotriva bolii Alzheimer.
O cercetare anterioară de la University College London a demonstrat altceva. Pregătirea pentru examenul „The Knowledge”, necesar pentru șoferii de taxi din Londra, le amplifică hipocampul. Această zonă a creierului este responsabilă de navigare și memorie. Ea este și prima afectată de Alzheimer.
Hugo Spiers, profesor de neuroștiințe cognitive la UCL, a explicat că capacitatea de orientare se degradează printre primele. Conform acestuia, o rezervă cognitivă mai mare pare să aibă un efect protector. Aceasta se formează prin educație și prin profesii care solicită mental.
Cercetătorii au observat că șoferii de taxi și ambulanță decedează, în medie, la vârste mai fragede. Aceasta ar putea explica parțial rata lor scăzută de Alzheimer, o boală care apare mai frecvent la persoane vârstnice. Asta înseamnă că unii dintre aceștia ar putea muri înainte de a dezvolta boala. Totuși, Spiers a specificat că analiza a fost revizuită, fiind ajustată în funcție de vârstă. Efectul protector împotriva Alzheimer s-a menținut și după această corectare, ceea ce sugerează că asocierea este reală.
Cercetarea s-a bazat pe date istorice dintr-o eră în care GPS-urile nu erau utilizate pe scară largă. Spiers a afirmat că rezultatele s-ar putea modifica. Tot mai mulți șoferi se bazează astăzi pe navigația electronică.
Spiers a recomandat plimbările sau alergările în natură, fără utilizarea aplicațiilor de hărți. Acesta consideră că este un exercițiu simplu pentru dezvoltarea orientării spațiale. El a adăugat că activitatea fizică și timpul petrecut în natură sunt benefice pentru creier. De asemenea, relațiile sociale contribuie la o îmbătrânire sănătoasă.
