Cum s-au dezvoltat trei dintre lunile planetei Neptun? Trei dintre sateliții naturali ai lui Neptun ar putea să fi evoluat din resturile unor lumi înghețate distruse de Triton, cea mai mare lună a planetei, conform unui studiu.
Un studiu recent a descoperit modul în care s-au format trei dintre lunile lui Neptun. Aceste descoperiri sugerează că investigații suplimentare asupra acestor luni le-ar putea oferi cercetătorilor o viziune fără precedent asupra structurilor interne ale lumilor înghețate.
„Sateliții interiori ai lui Neptun ar putea fi singura locație din Sistemul Solar în care putem observa direct acest material, deoarece un eveniment catastrofic a răsturnat practic acele lumi”, a declarat coordonatoarea studiului, Ryleigh Davis.
Ce reprezintă Triton?
Triton deține peste 99% din masa tuturor celor 16 sateliți cunoscuți ai lui Neptun și are dimensiuni apropiate de cele ale lui Pluto. Spre deosebire de restul sateliților mari ai planetelor gigantice, Triton orbitează în sens invers rotației planetei, ceea ce sugerează că a fost capturat gravitațional din Sistemul Solar exterior, nu că s-a format în jurul lui Neptun.
Cercetătorii consideră că, după capturare, Triton a distrus o mare parte din sateliții originali ai planetei. Pentru a valida această teorie, echipa a analizat cu Telescopul Spațial James Webb trei dintre sateliții interiori, Larissa, Galatea și Proteus, precum și inelele lui Neptun, identificând pentru prima dată compoziția lor chimică.
Cum au evoluat trei dintre lunile lui Neptun și ce altceva putem descoperi despre această planetă?
Rezultatele au fost surprinzătoare. Larissa, Galatea și inelele conțin filosilicați bogați în magneziu, minerale argiloase care nu mai fuseseră observate înainte pe obiecte dincolo de Jupiter. Aceste minerale se formează doar în urma unei încălziri intense și îndelungate, posibil în interiorul unor corpuri înghețate destul de mari pentru a genera căldură prin dezintegrarea elementelor radioactive.
Această descoperire susține teoria că Triton a distrus sateliții originali ai lui Neptun, iar resturile s-au reunificat ulterior pentru a forma sateliții actuali. O altă posibilitate ar fi ca mineralele să provină de la o planetă pitică asemănătoare lui Pluto, sfâșiată de gravitația lui Neptun.
Interesant este că cercetătorii nu au găsit gheață de apă pe niciunul dintre cei trei sateliți analizați, deși mineralele identificate se formează doar în prezența apei lichide. De asemenea, Proteus nu arată semne ale acestor minerale, ceea ce ar putea indica fie că s-a dezvoltat dintr-o altă parte a resturilor, fie că a trecut printr-un proces de încălzire care le-a distrus.
Echipa a identificat și un alt mineral hidratat, prezent atât pe sateliți, cât și în inele, totuși natura acestuia rămâne necunoscută și va necesita experimente de laborator pentru a fi determinată, conform Space.com.
Cercetătorii afirmă că următorul pas crucial este trimiterea unei misiuni dedicate către Neptun. Până acum, planeta a fost explorată o singură dată, în 1989, de sonda Voyager 2, iar noile rezultate sugerează că sistemul său ascunde încă numeroase mistere.
Studiul a fost publicat în revista Science Advances.
Vă sugerăm să citiți și:
– Forța secretă a materiei întunecate ar putea schimba radical modul în care percepem Universul
– Galaxia noastră s-a răsturnat la 90 de grade, iar astronomii nu știu de ce
– Ce este o lumină neobișnuită dintr-o galaxie care strălucește ca 10 miliarde de Sori?
– Criză la NASA: o misiune de salvare trebuie ea însăși salvată
