În data de 27 iunie 1913, România a intrat în conflict cu Bulgaria, declarându-i război și alăturându-se astfel Greciei, Serbiei, Muntenegrului și Turciei în al Doilea Război Balcanic. Acest război a fost generat de certuri teritoriale cu Bulgaria, rezultate din Primul Război Balcanic. Pe măsură ce trupele românești au pătruns în nordul Bulgariei și se apropiau de capitală, Sofia a solicitat un armistițiu.
România a invadat Dobrogea pe 10 iulie, avansând periculos spre Sofia. De asemenea, Imperiul Otoman a văzut o oportunitate de a-și recâștiga teritorii din Tracia. Armata română și cea otomană nu au suferit pierderi semnificative, chiar dacă s-au confruntat cu o epidemie de holeră.
Pe 18 iulie, a fost semnat un armistițiu general, urmat de tratatele de la București și Constantinopol. Bulgaria a cedat o parte considerabilă din teritoriile obținute anterior, inclusiv jumătatea sudică a Dobrogei și o mare parte din Macedonia. Serbia a devenit o forță principală în regiunea Balcanilor, iar Grecia a obținut Salonic și zonele adiacente. Aceste modificări au generat un dezechilibru, contribuind astfel la declanșarea Primului Război Mondial.
