Cercetătorii susțin că condițiile meteorologice extreme pot influența concentrarea, comportamentul și sănătatea mintală.
Valurile de căldură nu afectează doar organismul, ci și funcționarea creierului, atenționează cercetătorii de la MIT. Tot mai multe cercetări demonstrează că temperaturile extreme pot diminua capacitatea de concentrare, pot influența comportamentul și pot agrava condițiile psihice.
Oamenii de știință continuă să investigheze mecanismele prin care căldura produce aceste efecte. Concluziile preliminare sugerează că impactul ar putea fi mai semnificativ decât se anticipa.
Catherine Thompson, psiholog specializat în cogniție la Liverpool Hope University, examinează efectele căldurii asupra pompierilor. Primele rezultate indică faptul că, după expunerea la temperaturi extrem de ridicate, participanții au dificultăți în menținerea atenției și procesarea informațiilor. În cazul pompierilor, capacitatea cognitivă s-a normalizat după aproximativ 20 de minute de răcire.
Totuși, cercetătorii afirmă că nu se cunoaște încă ce efecte are o caniculă prelungită pe parcursul mai multor zile. Realizarea unor asemenea studii este complicată, deoarece perioadele cu temperaturi extreme sunt greu de prevăzut și monitorizat.
Mai multe studii sugerează că valurile de căldură sunt legate de agravarea problemelor de sănătate mintală. Joshua Wortzel, coordonatorul Heat-Mind Lab de la Hartford HealthCare, afirmă că riscurile cresc pe măsură ce temperaturile depășesc limitele normale pentru o anumită zonă.
O analiză publicată în 2023 de cercetătorii de la Universitatea Oxford a arătat că, în timpul valurilor de căldură, internările persoanelor cu afecțiuni mentale cresc cu aproape 10%. Alte cercetări au demonstrat că persoanele cu schizofrenie au avut un risc de deces de trei ori mai mare în perioada valului de căldură din Canada din 2021.
Experți consideră că temperaturile ridicate pot afecta funcționarea creierului prin diferite mecanisme. Experimentele pe animale sugerează că expunerea la căldură modifică nivelul anumitor neurotransmițători, inclusiv serotonina.
De asemenea, temperaturile extreme ar putea influența comunicarea între rețelele neuronale și alimentarea cu oxigen a celulelor nervoase. Cercetătorii punctează însă că aceste mecanisme necesită validare prin studii suplimentare pe subiecți umani.
Studiile recente sugerează că temperaturile extreme au un impact semnificativ asupra copiilor și tinerilor. O cercetare efectuată în Statele Unite a descoperit că rata sinuciderilor în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani crește cu aproape 3% pentru fiecare grad Celsius suplimentar al temperaturii medii lunare.
Această creștere este de peste două ori mai mare decât în rândul adulților. Alte studii sugerează că expunerea copiilor foarte mici la temperaturi extreme ar putea influența dezvoltarea creierului.
Oamenii de știință avertizează că schimbările climatice vor conduce la creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură. Potrivit cercetătorilor, copiii născuți în 2020 ar putea avea parte de aproximativ șapte ori mai multe episoade de caniculă comparativ cu bunicii lor.
În această lumină, specialiștii afirmă că înțelegerea efectelor temperaturilor extreme asupra creierului devine o prioritate pentru sănătatea publică și adaptarea societății.
