De ce avem tendința de a ne angaja în mai multe activități atunci când ne simțim copleșiți?

De ce avem tendința de a ne angaja în mai multe activități atunci când ne simțim copleșiți?

Când se află în fața stresului, epuizării sau dificultăților cotidiene, majoritatea oamenilor simt nevoia instinctivă de a introduce activități și obiceiuri noi în programul lor, în loc să renunțe la ce îi suprasolicită fără motiv. Psihologii numesc acest fenomen „prejudecata aditivă” (additive bias), iar cercetările sugerează că această tendință poate provoca mai multă suferință decât beneficii.

Conform studiilor, când oamenii caută metode de a rezolva o problemă, preferă să adauge reguli, sarcini sau resurse în plus, în loc să elimine elementele care le consumă timpul și energia. De exemplu, în încercarea de a înfrunta epuizarea, mulți aleg să includă în program sesiunile de meditație sau exerciții fizice, înainte de a renunța la îndatoririle care nu sunt esențiale ori la timpul petrecut în fața ecranelor.

Această mentalitate este accentuată de rețelele sociale și de cultura consumului, unde utilizatorii sunt continuu expuși la mesaje care sugerează că trebuie să facă mai mult, să cumpere mai mult și să fie în permanență angajați în dezvoltarea personală, subliniază The Guardian.

Un raport realizat de Scientific American arată că oamenii recunosc mai repede soluțiile care implică adăugarea unor acțiuni noi decât pe cele care implică eliminarea obiceiurilor sau responsabilităților. În plus, atunci când stresul și povara mentală sunt mari, această tendință devine și mai accentuată.

Rezultatele unor studii publicate în 2025 confirmă această tendință. Participanții au sugerat mult mai des soluții precum meditația sau exercițiile fizice pentru a-și îmbunătăți sănătatea mintală, comparativ cu măsuri precum renunțarea la fumat sau reducerea consumului de alcool, chiar și atunci când acestea din urmă erau mai simple și mai eficiente. Cercetătorii au observat, de asemenea, că pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, devin mai înclinați spre astfel de soluții.

Dr. Tom Barry, psiholog la Universitatea din Bath și unul dintre autorii cercetării, atrage atenția că această abordare poate transforma grija pentru sănătatea mintală într-o listă interminabilă de sarcini. „Sfaturile bune ar trebui să atingă un echilibru între a adăuga și a elimina”, afirmă acesta.

Psihoterapeuta Linda Sanderville sugerează o altă abordare: reducerea periodică a consumului de informații. Ea recomandă intervale fără acces la internet, televiziune sau știri, pentru a permite creierului să proceseze informațiile și să stimuleze creativitatea.

„Este o provocare să consumi și să creezi simultan. Dacă îți prețuiești creativitatea, oferă-i creierului o pauză de la consumul constant de informații”, precizează Sanderville.

Vă mai sugerăm să citiți și:

Răsturnare de tendință în chirurgia estetică: mai multe cereri de micșorare a sânilor decât implanturi

Adolescenții nu mai răspund la telefon: este aceasta o lipsă de maniere sau o nouă tendință?

<a href="https://www.descopera.ro/stiinta/21099709-de-ce-credem-ca-n