Întâlnirea dintre Donald Trump și Xi Jinping de la Beijing depășește amploarea evenimentului în sine. Aceasta reflectă modul în care s-au modificat relațiile internaționale și ce rol mai are Europa în noua structură globală.
Aspectele economice se află în prim-planul summit-ului Trump-Xi, evidențiat și de grupul de oameni de afaceri care l-a însoțit pe președintele american. Istoria arată că raporturile dintre națiuni au întotdeauna două motoare: identitatea și interesul economic. Cele două sunt inseparabile, subliniază La Stampa.
Trump a transformat deficitul comercial american într-un simbol al unui complot global împotriva Statelor Unite. A declanșat războiul tarifelor, în special împotriva Chinei.
Beijingul a reacționat prin blocarea exporturilor de pământuri rare, esențiale pentru industria americană. Prima întâlnire Trump-Xi, acum șase luni, a diminuat tensiunea fără a o soluționa.
Dezechilibrul american în balanța de plăți este real și acut. Problema este că americanii economisesc mai puțin decât investesc. Atrage capital din întreaga lume, consumă mult și absorb importuri masive. Rezultatul: datorii în continuă creștere. Un astfel de dezechilibru va exploda mai devreme sau mai târziu, atenționează analiștii. Taxele vamale nu rezolvă nimic. Dimpotrivă, cresc inflația și afectează propriii susținători ai lui Trump.
Decenii întregi, Europa s-a dezvoltat economic și social sub protecția militară americană. Acea lume dispare. Creșterea Chinei, agresivitatea Rusiei și criza politică americană au zguduit vechea ordine. Trump accelerează acest proces, însă schimbarea a început înainte de el.
Chiar dacă actuala administrație ar fi înlăturată, transformarea relațiilor internaționale va continua. Europa va trebui să-și redirecționeze politicile economice către apărare și competitivitate tehnologică. Politicile industriale, cândva criticate, revin pe agenda de priorități.
„Confruntarea sino-americană va fi de lungă durată. Aceasta este lecția pe care trebuie să o învățăm”, concluzionează autorul analizei.
