Lumea se confruntă cu o criză a resurselor de nisip de râu. Extracția industrială a nisipului din râuri se desfășoară cu o viteză mult mai mare decât natura poate să recupereze aceste resurse, avertizează o cercetare extinsă. După examinarea a 411 studii efectuate din anul 1974 până astăzi, cercetătorii au ajuns la concluzia că cererea globală de nisip și pietriș pentru sectorul construcțiilor a devenit insustentabilă.
Un exemplu reprezentativ este Delta Mekongului din Vietnam. Acolo, o singură barjă dotată cu macara poate extrage aproximativ 300 de metri cubi de nisip în doar trei ore. În prezent, cantitatea extrasă este aproape de 12 ori mai mare decât volumul de sedimente pe care fluviul îl poate recupera în mod natural anual. Între 2015 și 2022, au fost extrase aproximativ 366 de milioane de metri cubi de nisip, rezultând într-o adâncire a albiei râului cu aproape jumătate de metru.
Deși schimbarea poate părea modestă, efectele sunt considerabile. Modificarea albiei afectează fluxul apei, destabilizează malurile și contribuie la eroziune. În sectorul vietnamez al Mekongului, peste 1.800 de locuințe s-au prăbușit între 2018 și 2020 din cauza surpării malurilor, iar în 2023 au fost identificate 585 de zone importante afectate de eroziune, pe o distanță de 741 de kilometri de râu.
Adâncirea albiei permite, de asemenea, avansarea apei sărate tot mai mult în amonte, fenomen care pune în pericol agricultura și resursele de apă dulce. Dacă ritmul de exploatare actual se va menține, cercetătorii estimează că nisipul disponibil în sectorul vietnamez al Mekongului ar putea fi epuizat până în 2035.
Problema nu se limitează la Asia de Sud-Est. Lacul Poyang din China a suferit modificări atât de mari încât sunt vizibile din spațiu, iar numeroase râuri din India, Brazilia și Franța au fost afectate de extracția intensă a nisipului.
Cererea pentru acest material a crescut semnificativ în ultimele două decenii, deoarece nisipul și pietrișul sunt principalele materii prime folosite în producția de beton, asfalt și fundații. Nisipul extras din râuri este preferat în construcții datorită modului eficient în care granulele sale se interconectează, spre deosebire de nisipul din deșert, iar absența sării îl face mai potrivit decât nisipul marin.
Autorii studiului subliniază că beneficiile economice vin cu costuri semnificative pentru mediu și comunitățile locale. În multe regiuni, extracțiile ilegale și lipsa reglementărilor agravează problema, iar numeroase state nu dispun de suficiente date pentru a gestiona sustenabil aceste resurse, conform ScienceAlert.
Cercetătorii recomandă limitarea extracției de nisip în funcție de capacitatea naturală de regenerare a sedimentelor, monitorizarea mai atentă a acesteia și combaterea extracțiilor ilegale. De asemenea, ei sugerează implementarea unor limite sezoniere și crearea unor zone speciale în care extracția să se efectueze în condiții controlate, pentru a minimiza impactul asupra ecosistemelor și comunităților care depind de râuri.
Studiul a fost publicat în revista *Reviews of Geophysics*.
