Afecțiunea care determină confuzie în propriul cămin la unii indivizi
Majoritatea indivizilor navighează prin spațiu fără dificultate. Totuși, există oameni care se pot confunda chiar și în locuințele lor sau pe străzile pe care le traversează în fiecare zi. O echipă de cercetători investighează această afecțiune rar întâlnită, denumită dezorientare topografică de dezvoltare, conform The Conversation.
Când telefonul se descarcă în timpul unei excursii, majoritatea persoanelor reușesc, după câteva momente de confuzie, să se regăsească folosind reperele din jur.
Pentru cei care suferă de dezorientarea topografică de dezvoltare (Developmental Topographical Disorientation – DTD), acest lucru devine aproape imposibil. Conform studiilor publicate de The Conversation, această condiție afectează până la una din 30 de persoane, deși multe cazuri nu sunt diagnosticate, fiind interpretate greșit ca fiind o simplă „slăbiciune în orientare”.
De ce anumiți indivizi nu reușesc să-și construiască o hartă mentală
O echipă de cercetători caută să înțeleagă mai profund o variantă specifică a acestei tulburări, pe care intenționează să o denumească „atopie”. În mod obișnuit, creierul formează o reprezentare mentală a mediului, numită hartă cognitivă. Aceasta le permite oamenilor să identifice diverse clădiri, conexiunile dintre ele și să descopere rute alternative în cazul în care drumul obișnuit este blocat. Totuși, persoanele cu atopie nu reușesc să își formeze această hartă.
Ele pot recunoaște clădiri, magazine sau alte repere familiare, dar nu reușesc să le integreze într-o viziune unificată a spațiului. Un participant la studiu a descris această senzație astfel: „Mă simt mereu prins într-un singur loc în mintea mea și nu pot să-mi imaginez cum arată împrejurimile.”
O simplă deviație de la rută poate induce o confuzie totală
Din acest motiv, o deviație minoră de la drumul familiar poate deveni extrem de complicată. O șosea închisă, o intersecție ratată sau apropierea unei clădiri dintr-o altă direcție sunt suficiente pentru ca individul să nu mai fie conștient de poziția sa și de modalitățile de a ajunge la destinație. Experții afirmă că problema nu provine din memorie. Dimpotrivă, multe persoane afectate de această afecțiune își aduc aminte foarte bine reperele vizuale, dar nu pot percepe corelațiile spațiale dintre ele.
Dependența de GPS poate intensifica dificultățile
Pe parcurs, mulți indivizi ajung să depindă complet de aplicațiile de navigare sau evită călătoriile singure. Anumiți participanți la cercetare au afirmat că nu părăsesc cartierul fără un membru al familiei, deoarece riscă să se rătăcească și în locuri aparent bine-cunoscute. Cercetătorii subliniază că acest comportament este adesea interpretat greșit ca fiind lipsă de concentrație, anxietate sau chiar inteligență inferioară, deși nu există nicio legătură între aceste variabile.
Creierul poate să-și dezvolte capacitatea de orientare
Cu toate acestea, veștile sunt optimiste. Dezorientarea topografică de dezvoltare nu este o afecțiune degenerativă, iar capacitatea de a se orienta poate fi îmbunătățită…
