Pe 3 iulie, acum 122 de ani, în 1904, a trecut în neființă Theodor Herzl, un adevărat lider al mișcării sioniste și un dedicat apărător al înființării Statului Israel. Herzl, originar din Budapesta și ulterior stabilit la Viena, a studiat dreptul și jurnalismul, obținând un doctorat în 1884. În timpul studiilor, a devenit recunoscut pentru opoziția sa față de antisemitismul din Europa, manifestându-se prin scrieri și acțiuni publice.
Spre finalul secolului XIX, mișcarea sionistă a luat avânt fără precedent, iar Herzl s-a plasat în fruntea acesteia. Prin lucrări majore precum “Noul ghettou” și “Judenstaat” (“Statul Iudeu”), publicate în 1894 și respectiv 1896, Herzl a scos în evidență ideea constituirii unui cămin național evreiesc în Palestina. Viziunea sa a avut drept scop nu doar protecția evreilor împotriva persecuțiilor fizice, ci și conservarea și modernizarea conștiinței naționale evreiești.
Congresul Sionist, convocat de Herzl în august 1897 la Basel, Elveția, a marcat oficializarea mișcării și a condus la formularea unui program politic care a devenit baza sionismului modern. Politicile și viziunea lui Herzl s-au confruntat însă cu o rezistență semnificativă, atât din partea unor rabini, cât și a evreilor asimilați, care considerau planurile sale nerealiste. Totuși, lucrări precum romanul “Altneuland”, publicat în 1902, au continuat să inspire și să mobilizeze susținătorii cauzei.
Decesul lui Theodor Herzl, la o vârstă relativ tânără, nu a pus capăt posibilității visului său. Legătura sa sionistă a prins avânt, culminând, câteva decenii mai târziu, cu proclamarea Statului Israel în 1948. Astfel, Herzl rămâne o figură importantă și apreciată în istoria evreiască și mondială.
