Oamenii se dovedesc a fi surprinzător de precisi în estimarea momentului în care vor muri. Tu cât crezi că vei trăi? Răspunsul tău ar putea oferi mai multe informații despre destinul tău decât ai crede.
Un studiu efectuat în Japonia, care a monitorizat adulți în vârstă timp de până la 28 de ani, sugerează că oamenii sunt neobișnuit de buni la prezicerea momentului în care vor deceda. Cei care se considerau că vor trăi mai mult au avut, în general, dreptate.
Există o tendință notabilă: mulți dintre participanți și-au subestimat durata de viață. Dintre persoanele pentru care cercetătorii au putut verifica rezultatul, aproximativ 59% au trăit mai mult decât vârsta estimată.
Oamenii sunt cu adevărat buni la a-și prezice momentul morții. Cât de exacti sunt, de fapt?
Echipa condusă de Shohei Okamoto de la Universitatea din Tsukuba a analizat date din Japanese Aging and Health Dynamics Study, un sondaj național realizat printre adulții cu vârsta de cel puțin 60 de ani.
În 1996, 2.447 de participanți au fost întrebați până la ce vârstă cred că vor ajunge. Dintre aceștia, 393 au menționat că nu știu, iar ceilalți au indicat vârste între 63 și 120 de ani. În următoarele aproape trei decenii, 1.514 dintre cei care au estimat au decedat. Cercetătorii au putut compara predicțiile cu datele reale despre decese în aproximativ 98% din cazuri.
Participanții care se așteptau să trăiască mulți ani au avut, în general, o durată a vieții mai mare. Această asociere a rămas constantă chiar și după ajustarea pentru vârstă, sex, statut socio-economic și anumiți factori legati de sănătate.
Asta sugerează că optimismul ar putea contribui la prelungirea vieții? Nu se poate afirma acest lucru cu certitudine. Studiul este observațional și, fiind disponibil momentan doar ca preprint, nu a fost evaluat încă de către alți cercetători. Rezultatele nu demonstrează că așteptările pozitive conduc oamenii să trăiască mai mult.
Este posibil ca participanții să fi avut cunoștințe despre propria sănătate, stil de viață sau istoric familial care le-au influențat estimările și longevitatea. De asemenea, cercetătorii nu au putut lua în considerare toți factorii posibili.
Ce lecții putem trasa din acest studiu?
Un număr frecvent întâlnit în răspunsuri a fost vârsta de 80 de ani. Mulți participanți au ales acest număr, care era apropiat de speranța medie de viață din Japonia la acea vreme. Problema este că speranța de viață la naștere nu reflectă anii pe care i-ar mai avea de trăit o persoană care a ajuns deja la 70 sau 80 de ani.
Estimarea longevitei poate avea și implicații financiare. „Subestimarea speranței de viață poate rezultă în economii insuficiente pentru pensie, în timp ce supraestimarea acesteia poate duce la un stil de viață prea frugal sau chiar la sărăcie”, afirmă cercetătorii, citați de ScienceAlert.
Studiul are însă limitări importante. Participanții au estimat longevitatea o singură dată, în 1996, iar cercetarea a inclus doar adulți în vârstă din Japonia. Prin urmare, rezultatele nu pot fi aplicate automat la persoane mai tinere sau la populații din alte țări.
Cercetarea nu sugerează că putem trăi mai mult doar prin a ne aștepta să trăim mai mult. Dar estimarea pe care o facem despre propria longevitate ar putea reflecta, conștient sau nu, ceea ce știm despre sănătatea și situația noastră.
Și, pentru majoritatea participanților, viitorul a fost mai lung decât anticipau.
Studiul este disponibil pe platforma *medRxiv*.
