Câte apă există pe Terra? Terra dispune de o cantitate imensă de apă. Mai precis, planeta noastră conține în jur de 1,26 sextilioane de litri. Apa circulă constant: se evaporă din oceane, ajunge în atmosferă, cade sub formă de precipitații pe uscat și revine în cele din urmă în oceane. Acestea acoperă aproximativ 70% din suprafața planetei și au o adâncime medie de aproximativ 3.688 de metri. Aproximativ 97% din apa de pe Terra se găsește în oceane, iar conținutul său ridicat de sare o face improprie pentru băut.
Oceanul Pacific este cu mult cel mai mare dintre cele cinci oceane, urmat de Atlantic, Indian, Oceanul Antarctic și Oceanul Arctic. Apa dulce constituie mai puțin de 3% din totalul apei de pe planetă. O mare parte din aceasta nu se află însă în stare lichidă: aproximativ 1,6% din apa Terrei este încapsulată în calotele glaciare și ghețari, iar aproximativ 0,36% se află sub pământ, în acvifere și puțuri.
Câte apă există pe Terra? Câte din aceasta este potabilă?
Doar aproximativ 0,036% din apa planetei este apă de suprafață, care se găsește în lacuri și râuri. Chiar și așa, discutăm despre mii de trilioane de litri, însă cantitatea este infimă în raport cu volumul total de apă al Terrei. Există aproximativ 117 milioane de lacuri în lume, care acoperă aproape 4% din suprafața uscatului, fără a considera ghețarii din Groenlanda și Antarctica. Cel mai mare lac de apă dulce, atât ca volum, cât și ca adâncime, este Lacul Baikal din Rusia.
Restul apei se regăsește sub formă de vapori și nori în atmosferă, în organismele vii sau ca umiditate în sol. Corpul uman este compus în proporție de aproximativ 65% din apă, prin urmare, la o greutate de 100 de kilograme, aproximativ 65 de kilograme reprezintă apa din organism.
Circuitul apei în natură
Apa pe care o găsim în băuturi precum sucurile carbogazoase, laptele sau sucul de fructe este parte din circuitul global. Cunoscut sub numele de ciclul hidrologic, acest proces descrie mișcarea constantă a apei pe, deasupra și sub suprafața Terrei și contribuie la distribuția și reînnoirea resurselor de apă.
Ciclul începe prin evaporare. Căldura Soarelui transformă apa de la suprafață, provenită din oceane, râuri și lacuri, în vapori care se ridică în atmosferă. Vaporii se condensează și formează norii, iar apoi urmează precipitațiile: picăturile de apă se unesc și cad sub formă de ploaie, ninsoare, lapoviță sau grindină.
O parte din apă ajunge din nou în râuri, lacuri și oceane prin scurgerea de suprafață, în timp ce alta se infiltrează în sol. Procesul se reia apoi prin evaporare.
Însă, schimbările climatice modifică dinamica acestui circuit. Creșterea nivelului mărilor și schimbarea tiparelor de precipitații pot provoca ploi mai intense în anumite regiuni și secete prelungite în altele. De asemenea, schimbările climatice pot influența și calitatea apei, afectând concentrația poluanților și a altor substanțe contaminante din corpurile de apă.
Vă recomandăm să citiți și:
– [Coada-calului: planta care a supraviețuit tuturor extincțiilor. O găsești azi pe marginea drumului, în România](https://www.descopera.ro/natura/21068095-coada-calului-planta-care-a-supravietuit-tuturor-extinctiilor-o-gasesti-azi-pe-marginea-drumului-in-romania)
– [Cercetătorii au scos la iveală secretul metalic al scorpionilor](https://www.descopera.ro/natura/21066563-cercet
