Pentru multe persoane, shoppingul reprezintă o plăcere sau o formă de relaxare. Însă, pentru altele, acesta devine un refugiu emoțional și un impuls greu de controlat. Cumpărăturile nu mai răspund unei nevoi concrete, ci unui sentiment de anxietate, tristețe sau goliciune interioară. Psihologii numesc acest tip de comportament oniomanie sau tulburare de cumpărături compulsive (compulsive buying disorder).
Deși nu este considerată un diagnostic distinct în Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale (DSM-5), numeroase studii o identifică drept o formă de dependență comportamentală, deoarece implică pierderea controlului, o preocupare excesivă pentru cumpărături și efecte negative asupra vieții personale și financiare.
Cum identifici cumpărăturile compulsive
Sperăm că aceste exemple sunt relevante; iată câteva puncte ce te ajută să determini dacă ești sau nu dependent de shopping. Te găsești accesând site-uri doar pentru a „te uita”, dar ajungi să faci comenzi. Atunci când auzi că cineva are nevoie de un obiect specific, simți impulsul de a-l cumpăra pentru a ajuta, pentru a te simți util sau generos, chiar dacă nu este responsabilitatea ta și chiar dacă nu îți permiți în acel moment. Îți este greu să refuzi oferte precum „doar astăzi” sau „la o reducere considerabilă”, iar aceste argumente te conving rapid. Cumpărăturile îți oferă o calmare temporară, dar ulterior apare o stare de vinovăție. Îți păstrezi lucruri neutilizate în dulap, gândindu-te că ți-ar putea fi de folos mai târziu, însă acestea rămân uitate. Te compari tot timpul cu ceilalți și simți că nu ai niciodată tot ce ai nevoie pentru a fi mulțumit. Cheltui mai mult decât îți permiți, acumulezi datorii sau sacrifici alte necesități pentru a achita facturile. Reclamele, postările de pe social media sau imaginile inspiraționale îți activează instant impulsul de a cumpăra, devenind extrem de receptiv la orice mesaj de marketing. Îți justifici achizițiile („merit asta”, „o să-mi fie util”) chiar dacă știi că nu este adevărat. Încerci să te oprești, să iei o pauză, dar te întorci rapid la același comportament. În relații, te simți tentat să îți arăți afecțiunea prin cadouri constante, folosind shoppingul ca pe un mod de a câștiga aprecierea sau dragostea altora. Ascunzi achizițiile de cei dragi sau minți pentru a evita întrebările incomode sau criticile.
Dacă te regăsești adesea în aceste situații, este posibil ca mecanismul prin care creierul caută recompense și alinare emoțională să fie asociat cu actul de a cumpăra. Aceasta nu este doar o lipsă de voință, ci un tipar comportamental care se poate intensifica în timp.
De ce se dezvoltă această dependență
Nu există o singură cauză a oniomaniei. Psihologii discută despre o combinație de factori care pot contribui la dezvoltarea acestui comportament: stima de sine scăzută, nevoia de validare, anxietatea, depresia, impulsivitatea, expunerea constantă la reclame și reduceri, ușurința cumpărăturilor online sau experiențele din copilărie, în care afecțiunea era legată de darurile materiale.
Pentru unii, cumpărăturile devin o modalitate de a umple temporar un gol emoțional, însă senzația de satisfacție dispare rapid și ciclul reîncepe.
Cum poți să începi transformarea
Transformarea începe prin observarea impulsurilor înainte de a acționa. Atunci când simți nevoia de a cumpăra ceva, încearcă să te întrebi ce emoție încerci, de fapt, să îmblânzești. Este vorba de stres, plictiseală, singurătate sau anxietate? Uneori, o pauză de câteva minute și o activitate diferită, cum ar fi
