„Ce individ?”, „individul acela” sau „ești un individ” sunt expresii frecvent întâlnite în limbajul cotidian. Pentru mulți, termenul este doar o insultă destinată să descrie o persoană văzută ca lipsită de inteligență. Puțini sunt conștienți, însă, că termenul are, la bază, o semnificație medicală foarte specifică.
În literatura medicală veche, termenul „cretinism” era utilizat pentru a descrie efectele severe și ireversibile ale deficitului de hormoni tiroidieni care apărea în perioada fetală sau la începutul vieții, în special în zonele cu foarte puțin iod. În prezent, termenul este considerat învechit și stigmatizant, iar medicina preferă diagnostice precise, cum ar fi hipotiroidism congenital sau sindrom congenital prin deficit de iod.
Originea termenului „cretin”
Cuvântul a început să fie folosit în Europa în secolele XVIII și XIX, în special în regiunile alpine unde boala era comună din cauza lipsei severe de iod din alimentație. Originea exactă a termenului rămâne încă un subiect de dezbatere. Unele ipoteze sugerează că derivă din cuvântul francez „chrétien” („creștin”), folosit pentru a sublinia că persoanele afectate erau tot oameni și meritau un tratament demn.
A fost abia în secolul al XIX-lea când medicii au început să înțeleagă conexiunea dintre glanda tiroidă, deficitul de iod și apariția bolii. În 1850, medicul britanic Thomas Curling a documentat cazuri de copii cu dezvoltare grav afectată și probleme tiroidiene, contribuind astfel la înțelegerea affecțiunii.
Ce reprezintă, într-adevăr, cretinismul
Termenul „cretinism” a fost folosit anterior pentru a descrie formele severe de afectare a dezvoltării cauzate de deficitul de hormoni tiroidieni în perioada fetală sau în primii ani de viață. Una din cauzele istorice importante era deficitul sever de iod în rândul mamei în timpul sarcinii, frecvent întâlnit în regiunile cu sol și alimentație sărăce în iod.
Hipotiroidismul congenital, însă, are mai multe cauze și nu ar trebui confundat automat cu vechiul diagnostic de „cretinism”. Cel mai adesea, apare când glanda tiroidă a copilului nu se dezvoltă normal, este absentă sau se află într-o poziție atipică. Alteori, tiroida există, dar nu poate produce o cantitate adecvată de hormoni.
Hormonii tiroidieni sunt cruciali pentru dezvoltarea creierului, a sistemului nervos și pentru creștere. Dacă deficitul sever apare foarte devreme și nu este tratat, consecințele neurologice și intelectuale pot deveni ireversibile.
În trecut, boala era mult mai frecventă în zonele montane izolate, unde alimentația conținea foarte puțin iod. Drept urmare, regiunile alpine din Europa sau anume zone din Asia și Africa au ajuns să fie cunoscute pentru numărul ridicat de cazuri.
Cum se manifestă hipotiroidismul congenital?
La nou-născuți, simptomele pot fi subtile la început. Semnele descrise în literatura medicală includ somnolență excesivă, plâns răgușit, dificultăți de alimentație, constipație, temperatură corporală scăzută și icter prelungit.
Fără tratament, copiii pot dezvolta întârziere severă în dezvoltare intelectuală, creștere lentă, limbă mărită, trăsături faciale îngroșate și afectarea dezvoltării osoase.
Persoana care suferea de această afecțiune era denumită anterior „cretin”, însă termenul este considerat acum stigmatizant și nu mai este utilizat în practica medicală modernă.
Este tratabil?
Hipotiroidismul congenital poate fi tratat, iar momentul începerii tratamentului este crucial. În multe țări, nou-născuții sunt supuși unor teste prin programe de screening neonatal pentru a identifica deficitul de hormoni tiroidieni înainte de a cauza consecințe ireversibile. Atunci când diagnosticul este realizat rapid și tratamentul începe.
