Inteligența Artificială a soluționat o problemă matematică ce a rămas nerezolvată timp de 80 de ani. La data de 20 mai 2026, un grup de cercetători a făcut cunoscut faptul că un sistem de Inteligență Artificială (AI) a reușit să rezolve o problemă matematică care a fost deschisă timp de aproape 80 de ani: faimoasa conjectură a distanței unitare, formulată de Paul Erdős. Rezultatul, validat ulterior de experți, a captat atenția nu doar prin semnificația sa, ci și prin faptul că demontrația a fost obținută cu ajutorul unui sistem AI.
Inteligența Artificială a soluționat o problemă matematică ce a rămas nerezolvată timp de 80 de ani. Conjectura avea scopul de a determina numărul maxim de perechi de puncte aflate la aceeași distanță într-un plan. Deși majoritatea matematicienilor credeau în adevărul afirmației lui Erdős, sistemul AI nu a demonstrat-o, ci a identificat un contraexemplu, arătând că aceasta era, de fapt, falsă.
Matematicianul Noga Alon, de la Universitatea Princeton (SUA), consideră că acest rezultat este unul dintre cele mai remarcabile realizări ale AI în domeniul matematicii. El afirmă că tot mai frecvent apar demonstrații susținute de AI, iar acest lucru deja transformă modul în care se desfășoară cercetarea.
Inteligența Artificială a soluționat o problemă matematică ce a rămas nerezolvată timp de 80 de ani. Ce critici a generat această realizare?
Cu toate acestea, nu toți specialiștii privesc această evoluție cu optimism. Thomas Chen, matematician la Universitatea Texas din Austin (SUA), susține că AI-ul poate juca un rol semnificativ în cercetare, dar acesta trebuie să fie definit cu atenție. În opinia sa, utilizarea unui sistem de tip „cutie neagră”, al cărui mod de operare nu este complet înțeles, ridică întrebări pentru o disciplină bazată pe logică și transparență.
Cercetătorii afirmă că AI-ul a reușit acolo unde oamenii au eșuat deoarece a integrat rapid cunoștințe din diverse ramuri ale matematicii și a analizat ipoteze pe care puțini specialiști ar fi considerat demne de luat în seamă. În plus, nu abandonază o idee doar pentru că pare puțin probabilă sau necesită o perioadă lungă de analiză.
Chiar și așa, Inteligența Artificială este departe de a fi perfectă. Aceasta poate interpreta greșit rezultate, poate cita lucrări inexistente sau poate genera demonstrații incorecte. Din acest motiv, matematicienii subliniază importanța verificării riguroase a oricărui rezultat înainte de a fi acceptat.
Ce este Declarația de la Leiden?
Chen face o distincție importantă între programele tradiționale folosite de decenii în matematică și modelele moderne de AI. În cazul software-ului clasic, algoritmii sunt cunoscuți și pot fi analizați pas cu pas. În schimb, funcționarea internă a modelor AI rămâne, în mare parte, necunoscută, inclusiv pentru creatorii lor, conform IFL Science.
Această absență a transparenței a determinat peste 3.000 de matematicieni și cercetători să semneze recent Declarația de la Leiden, care avertizează că adoptarea necriticată a Inteligenței Artificiale ar putea influența valori esențiale ale matematicii, precum claritatea, verificabilitatea și autonomia cercetării.
Atât Chen, cât și Alon sunt însă de părere că AI-ul va deveni inevitabil parte integrantă a activității matematicienilor. Aceștia consideră că provocarea nu constă în utilizarea acestor instrumente, ci în modul în care pot fi înțelese și gestionate. În final, susțin ei, matematica nu înseamnă doar demonstrat teoreme, ci și formularea întrebărilor potrivite, dezvoltarea unor concepte noi și descoperirea unor idei originale, aspecte în care oamenii vor continua să joace un rol central.
Problema rezolvată de Inteligența Artificială este disponibilă pe site-ul OpenAI.
Vă sugerăm să citiți și:
Celebra și bizara „Planetă Roz” ar putea ascunde nori de sare, relevă un nou studiu
Un studiu b
