Primele vertebrate care au ajuns pe uscat nu erau ceea ce ne imaginam. Fosile noi, neobservate anterior, ale unor creaturi asemănătoare crocodililor, abia ieșite din ouă, oferă o nouă viziune asupra modului în care strămoșii noștri acvatici au cucerit uscatul.
Primele vertebrate care au pășit pe uscat nu erau ce credeam. Primele vertebrate cu patru membre (tetrapode), din care vor evolua ulterior și oamenii, au făcut primii pași pe uscat în perioada Devonian, cu aproximativ 419-359 de milioane de ani în urmă, marcând una dintre cele mai semnificative tranziții din istoria evoluției animalelor.
Un studiu publicat în revista Science arată acum că aceste animale timpurii erau mai puțin asemănătoare amfibienilor moderni și mai apropiate, din perspectiva dezvoltării, de mamifere și alte animale contemporane. Spre deosebire de amfibienii de astăzi, care trec printr-o fază larvară de tip mormoloc, dovezile sugerează că aceste specii aveau o dezvoltare directă: se nășteau ca versiuni miniaturale ale adulților și creșteau treptat, fără o metamorfoză dramatică.
H2: Primele vertebrate ajunse pe uscat nu erau ceea ce credeam. Cum arătau, de fapt?
Această descoperire este crucială pentru înțelegerea biologiei dezvoltării la primele tetrapode, a explicat Tim Smithson de la Universitatea Cambridge (Anglia), care nu a luat parte la studiu. El a subliniat că aceste strategii reproductive mai simple ar fi putut ușura tranziția de la viața acvatică la cea terestră.
Cercetarea se bazează, parțial, pe fosile de embolomeri, prădători timpurii care trăiau în apă și aveau o asemănare cu o combinație dintre un crocodil și un țipar. Aceste animale au dominat ecosistemele de apă dulce cu 350-280 de milioane de ani în urmă, în perioadele Carbonifer și Permian.
Deși adulții puteau ajunge la o lungime de peste 3 metri, fosilele descoperite în depozitele Mazon Creek din apropierea orașului Chicago au surprins un detaliu extraordinar: pui de doar câteva zile sau săptămâni.
„Sunt detalii intime ale primelor momente din viața acestor animale, pe care nu le-am mai văzut niciodată pentru această ramură a arborelui evolutiv”, a declarat Jason Pardo, unul dintre autorii studiului.
H2: Strategiile reproductive moderne ar putea fi mai vechi decât se credea anterior
Analiza fosilelor nu a arătat urme de branhii externe sau alte caracteristici specifice larvelor, ceea ce sugerează că nu treceau printr-o etapă de tip mormoloc. Cercetătorii au examinat și alte fosile din perioada tranziției apă-uscat și au ajuns la concluzii similare.
Concluzia contrazice ideea clasică conform căreia dezvoltarea de tip amfibian ar fi fost esențială pentru colonizarea uscatului. Totuși, unii specialiști consideră că rezultatele nu sunt complet surprinzătoare, argumentând că nu toate tetrapodele timpurii aveau același tip de dezvoltare.
De-a lungul timpului, cercetătorii au găsit și alte dovezi care susțin ideea de dezvoltare directă la mai multe grupuri de vertebrate timpurii, inclusiv la forme apropiate de pești sau creaturi fără membre, asemănătoare șerpilor.
Autorii studiului consideră că aceste rezultate contestă anumite presupuneri vechi despre evoluția tranziției de la apă la uscat și sugerează că multe dintre strategiile reproductive moderne ar putea fi mai vechi decât se credea anterior.
H2: Vă recomandăm să citiți și:
– Urmașii lui Leonardo da Vinci dezvăluie secretele genetice ale geniului său
– Cel mai mare tezaur de monede vikinge descoperit vreodată în Norvegia
– A condus un imperiu fără să-l vadă vreodată. Maria de Champagne, împărăteasă
