Cu două decenii în urmă, oamenii se străduiau să rețină numere de telefon, adrese, evenimente istorice sau date utile pentru viața cotidiană. În prezent, majoritatea acestor informații au fost transferate pe dispozitivele digitale, iar noi nu mai reținem aproape nimic, știind că putem găsi orice într-un interval scurt de timp.
„Externalizarea memoriei” sau „cognitive offloading”, așa cum numesc psihologii acest fenomen, reflectă tendința de a transfera o parte din efortul mental către tehnologie. O strategie care pare eficientă și practică, dar care, în același timp, ne afectează memoria și modul în care ne evaluăm propriii cunoștințe.
În 2011, cercetătorii Betsy Sparrow, Jenny Liu și Daniel Wegner, de la Columbia University, au publicat un studiu faimos denumit „efectul Google”. Participanții care au fost implicați în experiment trebuiau să răspundă la întrebări simple de cultură generală, iar o parte dintre ei aveau acces rapid la internet. La final, cei ce utilizaseră motorul de căutare nu doar că își aminteau mai puține informații, dar erau și predispuși să își supraestimeze nivelul real de cunoaștere.
Cu alte cuvinte, creierul începea să confunde accesibilitatea informației cu deținerea acesteia.
Studiile ulterioare au demonstrat că, atunci când știm că o informație este stocată pe un dispozitiv sau poate fi găsită instantaneu online, avem șanse reduse să o memorăm activ. În schimb, reținem în special calea către ea: unde am citit-o, pe ce site era sau ce cuvinte-cheie trebuie utilizate pentru a o recupera.
Dintr-o anumită perspectivă, comportamentul este complet logic. Creierul uman caută constant să economisească energie, iar memorarea necesită atât energie, cât și efort cognitiv. Dacă informația poate fi accesată imediat, mintea preferă să păstreze doar „harta” către ea, nu informația în sine.
Fenomenul este ușor observabil în viața cotidiană. După câteva ore dedicate citirii de articole sau vizionării de videoclipuri informative, mulți oameni conchid că au înțeles profund un subiect. Totuși, când încearcă să îl explice fără acces la internet, constată că rețin doar câteva idei generale și informații fragmentate.
Psihologii avertizează că accesul rapid la informație nu se traduce printr-o înțelegere profundă. A citi, a recunoaște și a putea găsi repede ceva sunt procese foarte distincte de abilitatea de a explica, analiza sau utiliza efectiv respectiva informație.
Externalizarea memoriei către motoarele de căutare nu înseamnă neapărat că ne pierdem inteligența, ci doar că ne reorganizăm fundamental modul în care ne valorificăm creierul. Când orice răspuns se află la câteva click-uri distanță, efortul mental se concentrează nu pe memorarea informațiilor brute, ci pe abilitatea de a selecta ce este important din acest volum mare de informații și de a stabili legături logice între acestea.
Știați că?
În studiul realizat de cercetătorii de la Columbia University, participanții își aminteau mai bine unde pot accesa informația decât informația în sine.
Psihologii utilizează termenul „cognitive offloading” pentru a descrie situațiile în care oamenii transferă o parte din procesele mentale către telefoane, computere sau alte dispozitive digitale.
Mai multe studii au arătat că simpla opțiune de a căuta rapid pe internet scade motivația creierului de a memora activ informațiile.
*Notă editorială: Informațiile din acest articol se bazează pe cercetări publicate în domeniul psihologiei cognitive și al neuroștiinței memoriei.*
**Surse:**
https://www.science.org/doi/10.1126/science.1207745
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11000703/
https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.2105061118
Vă mai recomandăm
