Un cercetare sugerează că arta originală reduce stresul în numai 20 de minute.

Un cercetare sugerează că arta originală reduce stresul în numai 20 de minute.

Un studiu desfășurat la King’s College London indică faptul că observarea operelor de artă autentice poate diminua nivelul de stres și poate influența anumite reacții fiziologice, inclusiv activitatea sistemului nervos și hormonal. Efectele au fost evaluate într-un interval relativ scurt.

Studiul a implicat 50 de participanți cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, împărțiți în două grupuri. Primul grup a petrecut aproximativ 20 de minute în Galeria Courtauld din Londra, admirând lucrări originale de Édouard Manet, Vincent van Gogh și Paul Gauguin. Al doilea grup a vizionat reproduceri ale acelorași picturi într-un mediu neutru, fără elemente specifice unui muzeu real. Pe durata experimentului, participanții purtau dispozitive care le monitorizau ritmul cardiac și temperatura pielii, iar înainte și după sesiune au fost recoltate probe de salivă pentru a evalua nivelul de cortizol și alți markeri biologici.

În acest studiu, nivelul cortizolului, hormonul legat de stres, a scăzut în medie cu 22% în grupul care a vizitat galeria. Variabilitatea ritmului cardiac, un indicator al echilibrului sistemului nervos autonom, s-a normalizat, iar nivelurile citokinelor proinflamatorii, proteine implicate în inflamație și boli cronice, au scăzut semnificativ. Participanții au raportat o relaxare fizică evidentă și o reducere a tensiunii interioare, care s-au manifestat într-un timp surprinzător de scurt. Grupul care a privit reproducerile a avut o scădere mai mică a cortizolului, de doar 8%, iar markerii inflamatori nu au arătat modificări semnificative.

Diferența observată între cele două grupuri sugerează că nu doar imaginea în sine este suficientă, ci este important și contextul în care este privită: liniștea din sală, distanța față de tablou, modul în care lumina se reflectă pe suprafața pânzei, prezența fizică a culorilor și a tușelor. Autenticitatea obiectului artistic pare să dezvăluie o reacție biologică pe care reproducerea, fie digitală, fie tipărită, nu o generează în aceeași măsură.

Cercetătorii oferă o explicație pentru efectele observate. Într-un spațiu muzeal, ritmul atenției se modifică. Observăm mai încet, fără graba obișnuită, iar acest aspect poate contribui la reducerea stresului. Totodată, contemplarea stimulează zone cerebrale asociate cu sensul, curiozitatea și empatia.

Rezultatele se corelează cu alte cercetări realizate în ultimii ani. Un studiu efectuat la Universitatea din Pennsylvania a corelat vizitarea muzeelor cu un echilibru emoțional mai bun, o capacitate mai mare de a procesa experiențele și un sentiment mai puternic de conectare cu ceilalți. Spațiile culturale par să genereze un efect pe care puține alte activități îl furnizează: oamenii tind să încetinească ritmul în care funcționează și să fie mai atenți la ceea ce observă. Această schimbare de ritm poate contribui la diminuarea stresului. În același timp, contemplarea artei activează zone cerebrale asociate cu atenția, emoția și interpretarea experiențelor.

Studiul mai subliniază un aspect important: avantajele nu depind de cunoștințele despre artă și nu necesită o pregătire specializată. Nu este necesar să știi cine a creat tabloul din fața ta pentru a resimți efectul. E suficient să pătrunzi într-un muzeu sau într-o galerie de artă, să te oprești și să privești.

Știați că?

Cortizolul, hormonul stresului, a scăzut cu 22% la participanții care au admirat picturi originale, comparativ cu 8% la cei care au privit reproduceri. Efectul s-a manifestat după doar 20 de minute petrecute în fața operelor de artă.

Contemplarea artei stimulează zone cerebrale asociate cu empatia și curiozitatea.

Beneficiile vizitării muzeelor nu depind de cunoștințele