Demența este adesea asociată cu vârstnicii, dar nu apare pur și simplu din senin. Anumiți factori de risc pot să înceapă să influențeze înainte de naștere, în timp ce alții se manifestă pe parcursul copilăriei și până în adolescență. Conform unor studii, acesta ar putea fi cel mai favorabil moment pentru a iniția intervenții.
Cercetările anterioare au decelat o gamă variată de factori de risc pentru demență, însă modificarea acestora după ce neurodegenerarea s-a instalat deja nu este foarte eficientă. Aceasta a impulsionat cercetătorii să investigate acțiuni din cele mai timpurii etape ale vieții care ar putea, într-o zi, să aibă un impact semnificativ.
O echipă condusă de Global Brain Health Institute (GBHI) din Irlanda a reunit specialiști din 15 țări pentru a concepe un plan de-a lungul vieții dedicat îmbunătățirii sănătății cerebrale.
„Vârsta tânără de adult reprezintă o perioadă decisivă pentru intervenții care ar putea diminua semnificativ riscul de demență în anii următori”, a afirmat Francesca Farina, neurolog la GBHI.
Printre factorii de risc identificați, unii se referă la stilul de viață, precum consumul excesiv de alcool, fumatul, lipsa activității fizice și izolarea socială. Alții sunt legați de mediu, cum ar fi expunerea la poluare, traume cerebrale, pierderi de auz sau vedere, și un nivel educațional scăzut. Probleme precum obezitatea, diabetul, hipertensiunea, colesterolul LDL și depresia pot apărea ca urmare a alegerilor de stil de viață, conform ScienceAlert.
O diversitate de factori de risc pentru demență
„Ar putea demența să aibă rădăcini în copilărie? Dovezile tot mai evidente sugerează că da, iar expunerea la factorii de risc în primul deceniu de viață (sau chiar în timpul sarcinii) poate avea implicații pe termen lung,” a detaliat echipa într-un articol publicat anul trecut în The Conversation.
Conform echipei, există multiple exemple în acest sens. „În studiile de lungă durată în care abilitățile cognitive ale indivizilor au fost monitorizate pe parcursul vieții, unul dintre cei mai relevanți factori care explică capacitatea cognitivă a unui individ la 70 de ani este capacitatea sa cognitivă la 11 ani,” au afirmat autorii studiului.
Un alt indiciu potențial este reprezentat de evidențele de leziuni cerebrale sau anomalii la vârste înaintate, ce pot fi corelate cu evenimente sau comportamente din tinerețe.
„Tipare similare sunt observate și în scanările cerebrale, unde anumite modificări par a fi mai strâns asociate cu expunerea la factori de risc în primele etape ale vieții, decât cu un stil de viață nesănătos prezent.”
Cel mai favorabil moment pentru a iniția intervenția
Cercetătorii sugerează că problema ar putea fi cel mai eficient abordată prin identificarea factorilor la nivel personal, comunitar și național.
„Există un interes real în rândul tinerilor adulți de a cunoaște mai multe despre sănătatea creierului lor. Aceștia sunt foarte conștienți de neurodiversitate, mulți identificându-se cu diagnostice precum ADHD sau autism,” a menționat Laura Booi, gerontolog social la GBHI.
Factorii identificați nu sunt permanenți. Echipa afirmă că noile tendințe necesită cercetări suplimentare, incluzând alimentele ultra-procesate, consumul de substanțe, timpul petrecut pe ecrane, stresul și expunerea la microplastice.
Cercetarea a fost publicată în revista The Lancet: Healthy Longevity.
