Un nou studiu evidențiază că, în realitate, creierul ar putea să gestioneze deciziile voluntare și cele impuse prin mecanisme neuronale surprinzător de asemănătoare.
Atunci când facem alegeri liber alese, conștientizăm că avem la dispoziție mai multe opțiuni, le evaluăm și ne angajăm față de una dintre acestea, bazându-ne pe un stimul intern: preferințele, valorile și scopurile noastre. Deciziile impuse diferă. Există un singur rezultat posibil, iar sarcina noastră este pur și simplu să recunoaștem opțiunea și să o selecționăm.
Datorită legăturii strânse între alegerile libere și identitatea noastră, cercetătorii în neuroștiință au avut mult timp impresia că acestea se bazează pe procese cerebrale distincte față de deciziile impuse. Unele studii de imagistică cerebrală susțin această ipoteză, arătând tipare diferite de activitate neuronală în diverse zone ale creierului. Cu toate acestea, cunoașterea zonelor din creier unde se produc alegerile libere ne oferă informații limitate despre cum se formează acestea și dacă procesul este diferit față de cel implicat în deciziile impuse.
Decenii de cercetări au arătat că, pentru a lua decizii, creierul nostru acumulează treptat dovezi pentru fiecare opțiune, pe parcursul timpului. În cazul anumitor tipuri de decizii, acest proces se desfășoară foarte rapid (în doar câteva sute de milisecunde), făcându-ne să simțim că alegerea a apărut brusc în gând.
Analizând activitatea electrică cerebrală, cercetătorii au descoperit un semnal cerebral care reflectă această acumulare de dovezi în timpul deciziilor simple, cum ar fi evaluarea dacă un semafor este roșu sau verde.
Având în vedere că activitatea neuronală este influențată de un zgomot de fond, acest proces decizional are loc și el într-un mod fluctuant: în loc să progreseze constant către o opțiune, semnalul oscilează între alternative.
De ce nu sunt întotdeauna constante alegerile noastre?
Acel fenomen explică parțial de ce nu reușim întotdeauna să fim consistenți în alegerile noastre, chiar și când preferințele rămân neschimbate.
Acest semnal a fost deja identificat pentru deciziile impuse, care au un răspuns corect bine definit. Dar ce se întâmplă în cazul alegerilor deschise, influențate nu doar de opțiunile disponibile, ci și de un factor intern, precum preferințele sau scopurile personale?
Pentru a investiga această întrebare, autorii studiului au monitorizat activitatea cerebrală a voluntarilor în timp ce aceștia alegeau dintre seturi de baloane colorate. Participanții au observat fie două baloane de culori diferite (alegând liber între ele), fie un singur balon (pe care erau obligați să îl selecteze).
Ei apăsau un buton în momentul alegerii, iar cercetătorii au observat cum s-a desfășurat activitatea neuronală în intervalul anterior acelui moment.
Pentru deciziile libere, precum și pentru cele impuse, activitatea cerebrală s-a desfășurat într-un mod extrem de similar. Ca o bară de încărcare, a crescut constant până la același nivel maxim înainte de realizarea alegerii. C
