Conform unui studiu recent intitulat „Barometrul bunăstării profesorilor din România”, realizat de InIm Institute și Frappe Digital, cadrele didactice din România se confruntă cu niveluri alarmante de stres și burnout. Aproape 38% dintre profesori iau în considerare serios abandonarea carierei didactice din cauza stresului intens resimțit la locul de muncă. Studiul a fost efectuat pe un eșantion de 1.518 cadre didactice din învățământul preuniversitar și a comparat starea de sănătate, nivelul de stres și satisfacția profesională a acestora cu cele ale altor categorii profesionale, cum ar fi medicii de familie.
Concluziile raportului sunt alarmante: peste jumătate dintre profesori (51%) s-au confruntat frecvent cu situații stresante, iar unul din șapte (14%) prezintă un risc ridicat de burnout. În București, nivelurile de stres ating cote maxime, afectând în special tinerii profesori cu vârste sub 45 de ani și profesorii din gimnaziu. Epuizarea emoțională este cea mai frecvent raportată, fiind semnalată de 18% dintre respondenți.
Un alt punct crucial evidențiat de studiu este intenția de a părăsi învățământul, 38% dintre profesori gândindu-se frecvent la această opțiune. Dintre aceștia, profesorii cu vârste între 30-44 de ani, cei din gimnaziu și cei din București manifestă cele mai ridicate intenții de retragere. Principalele cauze ale acestor stări sunt suprasolicitarea birocratică și numărul crescut de situații stresante.
Deși există un paradox în care 39% dintre profesori își exprimă satisfacția față de muncă, doar 33% consideră că au un echilibru între viața profesională și cea personală. Raportul subliniază, de asemenea, că inegalitățile sunt evidente între nivelurile de învățământ, profesorii de gimnaziu și liceu întâmpinând cele mai mari dificultăți.
Raportul recomandă măsuri urgente pentru îmbunătățirea acestei situații, inclusiv reducerea poverii administrative, recunoașterea rolului social al profesorilor, dezvoltarea competențelor socio-emoționale și sprijin psihologic specializat. Autorii sugerează, de asemenea, realizarea periodică a unui astfel de barometru pentru a urmări evoluția bunăstării cadrelor didactice.
