Un research a descoperit o legătură între alăptare și probabilitatea de ADHD la bebeluși

Un research a descoperit o legătură între alăptare și probabilitatea de ADHD la bebeluși

Cercetătorii din Norvegia au identificat că bebelușii care sunt hrăniți exclusiv la sân au un risc mai redus de a dezvolta simptome de ADHD. Fetele care au fost alăptate au un risc de ADHD chiar mai mic comparativ cu băieții din studiu. O nouă cercetare a demonstrat că bebelușii hrăniți doar la sân în primele șase luni de viață au un risc mai redus de a prezenta simptome de ADHD. Oamenii de știință de la Universitatea din Bergen, Norvegia, au găsit o legătură între durata alăptării la sân și probabilitatea ca un bebeluș să dezvolte în timp simptome de ADHD. Tulburarea de Hiperactivitate cu Deficit de Atenție (ADHD) este o afecțiune legată de neurodezvoltare. De regulă, este diagnosticată în copilărie, iar simptomele persista până la adulție. Aceasta se manifestă prin dificultăți de concentrare, hiperactivitate sau comportament impulsiv. La adulți, simptomele pot afecta organizarea, locul de muncă și relațiile interumane. Nu există un tratament care să elimine complet simptomele ADHD, însă acestea pot fi gestionate prin Terapie Cognitiv-Comportamentală și medicație. „Se știe că simptomele și tulburările psihice pot fi influențate de factori genetici și de mediu”, a afirmat Berit Skretting Solberg, psihiatru și cercetător la Departamentul de Biomedicină din cadrul Universității din Bergen, precum și consultant principal la Spitalul Betanien. „Cu cât un copil a fost alăptat exclusiv o perioadă mai lungă (până la șase luni), cu atât simptomele de ADHD erau mai puțin pronunțate la vârstele de trei, cinci și opt ani”, a adăugat Solberg. Oamenii de știință au analizat datele a peste 37.000 de copii născuți în Norvegia între 1999 și 2009, monitorizând obiceiurile de alăptare și realizând evaluări la vârstele de trei, cinci și opt ani. Aceștia au observat că orice formă de alăptare era asociată cu o scădere a simptomelor ADHD, iar efectul creștea în funcție de durata și intensitatea alăptării, atingând maximul în cazul alăptării exclusive până la șase luni. Studiul a relevat și diferențe semnificative de sex, fetele având cele mai strânse corelații la toate vârstele. Solberg a subliniat că, deși ereditatea este probabil cel mai important factor de risc pentru ADHD, tulburările de dezvoltare neurologică sunt influențate de o varietate de factori. Laptele matern este sursa principală de alimentație pentru sugari timp de câteva luni. Acesta conține macronutrienți, vitamine, prebiotice și probiotice, elemente imunitare și alte componente biologic active care pot influența dezvoltarea creierului în primele luni de viață, conform cercetătorilor. Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF recomandă alăptarea imediat după naștere și alăptarea exclusivă a copiilor în primele șase luni de viață, ceea ce înseamnă că micuții nu ar trebui să primească apă sau alte alimente sau lichide. Cu toate acestea, unele femei nu reușesc să alăpteze în perioada recomandată sau nu alăptează deloc. Studiul a arătat că participantele au alăptat exclusiv, în medie, mai puțin de patru luni. În astfel de circumstanțe, laptele praf pentru sugari, de regulă cu o formulă bazată pe lapte de vacă, este singura alternativă recomandată la laptele matern în primele 12 luni de viață.