Ce fel de antrenament este asociat cu longevitatea? Antrenamentul de forță a fost mult timp corelat în principal cu creșterea masei musculare și cu aspectul fizic. Cu toate acestea, un nou studiu oferă dovezi tot mai puternice că ridicarea greutăților are efecte mult mai profunde, inclusiv asupra longevității, chiar și pentru persoanele care nu petrec multe ore la sală.
Cercetarea s-a bazat pe trei studii de lungă durată din Statele Unite, care au monitorizat aproape 150.000 de asistente medicale și alți profesioniști din domeniul sănătății, timp de până la 30 de ani. La fiecare câțiva ani, participanții au raportat timpul dedicat exercițiilor de forță și activităților aerobice, precum mersul pe jos, ciclismul sau înotul.
Pe parcursul acestei perioade, aproximativ 36.000 de participanți au decedat, permițând cercetătorilor să examineze corelația dintre antrenamentul muscular și riscul de deces prematur.
Rezultatele au relevat un „interval optim” evident. Participanții care se angajau în 90 până la 120 de minute de exerciții de forță pe săptămână aveau un risc cu aproximativ 13% mai mic de a deceda din orice cauză, comparativ cu cei care nu făceau deloc. Beneficiile au fost și mai clare în cazul bolilor cardiovasculare, cu un risc diminuat cu 19%, și al afecțiunilor neurologice, în special demența, unde reducerea a fost de 27%.
Este remarcabil faptul că mai mult nu a însemnat neapărat mai bine. După aproximativ două ore de antrenament de forță pe săptămână, beneficiile nu s-au mai amplificat semnificativ.
Ce tip de antrenament este asociat cu longevitatea? Ridicarea greutăților
Așadar, ce tip de antrenament este asociat cu longevitatea? Cele mai bune rezultate au fost observate la cei care combinau antrenamentele de forță cu exerciții aerobice regulate. Activitatea aerobică recomandată, de aproximativ 150 de minute pe săptămână, a fost asociată individual cu o reducere a riscului de deces de 26% până la 43%. Însă combinația dintre cele două tipuri de exerciții a condus la cea mai mare diminuare a riscului, de aproximativ 45%.
Totuși, în ceea ce privește cancerul, rezultatele au fost mai nuanțate: doar cantitățile reduse de antrenament de forță (sub o oră pe săptămână) au fost corelate cu un risc mai scăzut.
Explicația acestor efecte este legată de rolul mușchilor în organism. Țesutul muscular este extrem de activ din punct de vedere metabolic și joacă un rol crucial în controlul glicemiei. După mese, insulina ajută mușchii să absoarbă glucoza din sânge, iar aceștia prelucrează cea mai mare parte a acesteia, fie pentru energie, fie pentru stocare sub formă de glicogen.
Menținerea masei musculare contribuie astfel la prevenirea diabetului de tip 2, o afecțiune strâns asociată cu probleme cardiovasculare.
