De ce dispunem de doi plămâni, dar de o singură inimă? Corpul uman este rezultatul a milioane de ani de evoluție și opera în baza unei coordonări extraordinare între numeroase procese biologice. Digestia, respirația, metabolismul și sistemul imunitar colaborează continuu pentru a păstra organismul în echilibru.
Dar de ce avem două plămâni și doar o inima? De ce unele organe sunt prezente în perechi, pe când altele există în unitate? La prima vedere, două inimi ar părea mai benefice decât una. Totuși, evoluția a optat pentru o altă abordare.
Organele esențiale, precum inima, plămânii, ficatul, pancreasul și creierul, sunt interconectate și constituie un sistem bine coordonat. Plămânii absorb oxigenul din atmosferă și elimină dioxidul de carbon, unul dintre produșii deșeuri ai organismului. Oxigenul ajunge în fluxul sanguin, care este transportat de inimă spre toate țesuturile. După ce celulele utilizează oxigenul, sângele returnează dioxidul de carbon la plămâni, unde acesta este expirat.
De ce avem doi plămâni și o inimă? Ce animale au trăsături diferite?
Conform antropologului Susan Cachel, de la Universitatea Rutgers (SUA), acest sistem nu este specific oamenilor. Majoritatea vertebratelor au o inimă și doi plămâni. Totuși, există animale care fac excepție.
Râmele, de exemplu, dispun de cinci structuri asemănătoare inimii, iar cefalopodele, inclusiv caracatițele și calmarii, au trei inimi: două pompeză sângele către branhii, iar cea de-a treia îl trimite spre restul organismului. Aceste animale nu au plămâni, deoarece respiră prin branhii.
Cercetătorii consideră că sistemul compus dintr-o inimă și doi plămâni a apărut acum aproximativ 300 de milioane de ani, când anumite animale au început să iasă din mediul acvatic pentru a se adapta vieții pe uscat, căutând hrană și evitând prădătorii. De atunci, această configurație a demonstrat a fi suficient de eficientă pentru a fi menținută de-a lungul evoluției.
Explicația este simplă. În natură, organismele dezvoltă doar trăsăturile care le oferă un avantaj clar pentru supraviețuire și reproducere. Dacă două inimi, opt picioare sau aripi nu le-ar aduce avantaje semnificative strămoșilor, aceste trăsături nu ar fi apărut și nu ar fi fost păstrate prin selecția naturală.
Organismele se adaptează la mediu
Această idee este susținută și de filogenie, disciplina biologiei care analizează evoluția organismelor de la primele forme de viață bazate pe ARN. Deși animalele au evoluat în specii foarte diverse, cum ar fi păsările, insectele și mamiferele, structura de bază a organelor interne a rămas neașteptat de similară. Oamenii, asemenea altor animale, dispun de stomac pentru digestie, plămâni pentru respirație și rinichi pentru eliminarea substanțelor reziduale.
Toate aceste similitudini indică faptul că organismele s-au adaptat pentru a răspunde cerințelor mediului terestru, iar structura lor internă reflectă adaptările necesare pentru a supraviețui pe Pământ.
Asta nu sugerează totuși că organismul uman este perfect. Medicina demonstrează clar că pierderea unui plămân scade capacitatea respiratorie și afectează sănătatea. Pe de altă parte, întrebarea dacă o a doua inimă ar face oamenii mai rezistenți rămâne una ipotetică, care se leagă mai degrabă
