**Observațiile efectuate cu Telescopul Spațial James Webb (JWST) sugerează că două obiecte din Universul primar, considerate anterior quasari slabi, sunt în realitate galaxii extrem de luminoase, alimentate de o activitate intensă de formare stelară.**
În universul îndepărtat, galaxiile foarte luminoase în ultraviolet și quasarii slabi au un spectru aproape identic. Ambele categorii prezintă un continuum ultraviolet albastru și linii emise puternice de hidrogen Lyman-alfa, ceea ce le face dificile de distins prin metodele standard.
O echipă condusă de Sarah E. I. Bosman de la Universitatea din Leiden (Țările de Jos) a revizuit două obiecte, J1450−0144 (cu o deplasare spre roșu de 6,63) și J1429−0104 (la 6,80), observate când Universul avea mai puțin de 900 de milioane de ani, conform [Phys.org.](https://phys.org/news/2026-09-jwst-extreme-star-galaxies-masquerading.html)
Clașificate inițial ca quasari slabi, ambele au fost reanalizate folosind spectrograful NIRSpec al JWST și rețeaua radio ALMA.
Rezultatele au contestat ideea prezenței unei [găuri negre supermasive active](https://www.descopera.ro/stiinta/21123677-telescopul-webb-a-descoperit-un-roi-de-galaxii-neobisnuit-de-matur-pentru-universul-timpuriu). Datele au arătat în schimb profiluri P Cygni și linii de emisie foarte puternice de heliu, caracteristici evidente ale vânturilor stelare generate de stele gigantice.
## O nouă clasă de laboratoare cosmice
Modelele teoretice au demonstrat că aceste semnale spectrale nu pot proveni din [populații stelare obișnuite.](https://www.descopera.ro/stiinta/21113248-doua-stele-in-jurul-carora-ar-exista-sfere-dyson-au-fost-analizate-cu-telescopul-spatial-james-webb)
Prezența heliului poate fi explicată exclusiv prin existența unor stele supermasive (VMS), având mase de peste 200 de ori masa Soarelui.
Fiecare galaxie generează stele cu o rată de 300 până la 540 de mase solare pe an. În plus, fiecare dintre cele două galaxii adăpostește între 100.000 și 1 milion de stele supermasive.
## Noi direcții de cercetare pentru astronomi
„Aceste rezultate desemnează ambele obiecte ca o nouă clasă de laboratoare cosmice: galaxii compacte, bogate în gaz, care conțin populații remarcabile [de stele supermasive](https://www.descopera.ro/stiinta/21101599-telescopul-webb-a-observat-o-lume-de-lava-la-41-de-ani-lumina-distanta-de-pamant),“ au subliniat cercetătorii.
Imaginea oferită de ALMA a demonstrat, de asemenea, că galaxia J1429−0104 prezintă o separare neobișnuită de 17.600 de ani-lumină între sursa de lumină ultravioletă și emisia de praf și gaz rece.
Această decalare ar putea fi rezultatul unei fuziuni galactice sau al unor procese intense de feedback stelar, deschizând noi căi de cercetare pentru astronomi.
